Sibiul intră în lupta cu canicula. Cum încearcă municipalitatea să transforme schimbările climatice într-un avantaj

📰 Cititorii ediției tipărite au fost primii care au văzut acest articol. Și multe altele! Caută TRIBUNA la chioșcuri sau abonează-te! 📰

După decenii în care dezvoltarea urbană și calitatea vieții a fost măsurată în kilometri de asfalt, blocuri și parcări, administrația locală și-a propus să schimbe această paradigmă de funcționare. Pornind de la faptul că Sibiul are doar 1,9% din suprafața totală spații verzi, noul Plan Urbanistic General și Strategia de Dezvoltare a Destinației Turistice, documente care vor modela orașul în următorii 10 ani, admit că temperaturile extreme au devenit unul dintre principalele criterii după care este judecată calitatea vieții și propun soluții de contracarare a așa-numitelor „insule urbane de căldură”.

Ce sunt insulele de căldură

Valurile caniculare din ultimii ani au adus în prim-plan un fenomen despre care până de curând vorbeau doar climatologii și urbaniștii: insulele urbane de căldură. Sunt acele zone din interiorul orașului în care asfaltul, betonul și clădirile absorb energia solară în timpul zilei și o eliberează lent după apus, astfel încât temperatura generală din aceste spații rămân cu cu până la 10-12 grade Celsius mai ridicate decât în zonele împădurite sau din apropierea unor cursuri de apă.

Unde „fierbe” Sibiul

Deși Sibiul nu dispune încă de o hartă oficială a acestor insule de căldură, documentele care însoțesc noul PUG al orașului indică foarte clar cele mai vulnerabile zone ale orașului în fața soarelui dogoritor din timpul verii. Este vorba despre marile artere de circulație, piețele centrale, platformele industriale și comerciale și cartierele în care vegetația este insuficientă. În cazul Sibiului, cele mai expuse sunt axa Șoseaua Alba Iulia – Andrei Șaguna – Vasile Milea, Calea Dumbrăvii, Piața Mică și Piața Mare, Piața Unirii, Zona Industrială de Vest și zonele comerciale. Aici, suprafețele impermeabile predomină peisajul, iar numărul arborilor este redus.

Drept urmare, PUG-ul propune transformarea acestor artere în bulevarde cu aliniamente continue de arbori, trotuare generoase și piste pentru biciclete. În paralel, documentul vorbește despre dezvoltarea unor coridoare verzi de-a lungul Cibinului și al Văii Săpunului, care să funcționeze drept „culoare de răcire” pentru oraș și ca trasee umbrite pentru pietoni și bicicliști.

Doar 1,9% din suprafața Sibiului este spațiu verde

Potrivit unei analize realizate recent de platforma Storia pe baza datelor Institutului Național de Statistică, din totalul de 12,164 hectare, Municipiul Sibiu dispune de doar 235 de hectare de spații verzi, ceea ce reprezintă doar 1,9% din suprafața orașului. Este cel mai mic procent dintre cele zece mari orașe analizate.

Prin comparație, Bucureștiul are 4.506 hectare de spații verzi și o pondere de 18,9% din suprafața totală a orașului, Craiova ajunge la 12,8%, Iași la 9%, iar Oradea, Cluj-Napoca și Brașov depășesc toate pragul de 5%. Chiar și Constanța, Timișoara și Arad înregistrează procente mai bune decât Sibiul.

Aceste cifre nu înseamnă neapărat că sibienii au mai puțini copaci decât locuitorii altor orașe, ci că raportul dintre suprafața verde și cea construită este unul defavorabil. Imaginea de „oraș verde” a Sibiului este susținută în mare parte de proximitatea Pădurii Dumbrava și a zonelor naturale din jurul orașului, în timp ce la interiorul municipiului spațiile verzi sunt fragmentate și insuficiente în multe cartiere.

De la ce plecăm, în lupta cu canicula

Potrivit celei mai recente actualizări a Registrului local al spațiilor verzi, municipiul Sibiu are inventariați puțin peste 9.100 de exemplare de arbori, număr care a crescut odată cu amenajarea scuarului din Piața Cluj, unde au fost plantați recent mai mulți arbori și a fost creată o nouă suprafață verde de 834 de metri pătrați.

Registrul arată că principalele nuclee verzi ale orașului rămân Parcul Sub Arini, cu aproape 19 hectare, Parcul Belvedere, Parcul Tineretului, Parcul Terezian și numeroasele spații verzi dintre blocurile cartierelor Hipodrom, Vasile Aaron, Turnișor și Tineretului. Problema nu este însă lipsa totală a spațiilor verzi, ci faptul că ele sunt fragmentate și insuficient conectate între ele. Exact această conectivitate încearcă să o rezolve noul PUG prin rețeaua de coridoare verzi propusă pentru întreg municipiul.

Noul PUG al Sibiului propune o adevărată rețea verde

Dacă până acum spațiile verzi din Sibiu au fost tratate de către Primărie ca investiții punctuale – un parc nou aici și câțiva arbori plantați dincolo – noul Plan Urbanistic General elaborat de Primărie propune o abordare mult mai amplă. Documentul vorbește clar despre necesitatea realizării unui sistem unitar de infrastructură verde, denumit sugestiv „SMART GREEN SIBIU”, care să lege între ele parcurile existente din interiorul orașului, pădurile din jurul Sibiului, malurile Cibinului și noile cartiere aflate în dezvoltare. În această logică, un copac nu mai este doar un element de peisaj, ci o investiție în sănătate publică și în confortul urban.

Planul este construit pe mai multe niveluri. Primul este un inel verde interior, care urmărește reamenajarea cartierelor istorice și realizarea unor noi spații publice, piațete și „buzunare verzi”. Al doilea este o centură verde mediană, care cuprinde cartierele Turnișor, Gușterița, Valea Aurie, Terezian, Tineretului și Viitorului și unde sunt propuse noi amenajări peisagistice și chiar parcuri pe terenurile încă neconstruite. La exteriorul orașului, documentul prevede realizarea unei „centuri verde-galben-albastre”, alcătuită din păduri, perdele forestiere și zone împădurite care să creeze o zonă tampon între municipiu și localitățile limitrofe.

Lista propunerilor pe care Primăria vrea să le implementeze în următorii ani merge însă și mai departe. Urbaniștii vorbesc despre amenajarea unor grădini terapeutice în apropierea spitalelor, grădini educaționale pentru școli, piețe și piațete amenajate peisagistic, terenuri degradate care să fie renaturate și chiar transformarea fostelor zone industriale în noi spații verzi și de agrement.

În același timp, raportul de mediu al noului PUG al Sibiului recomandă utilizarea vegetației ca instrument de adaptare la schimbările climatice și de diminuare a efectelor caniculei, dar și conservarea pădurilor din Dumbrava și Păltiniș, considerate elemente esențiale pentru echilibrul ecologic al Municipiului Sibiu. Ideea este simplă: un oraș mai verde este și un oraș mai răcoros. Iar în contextul în care temperaturile extreme sunt estimate să devină tot mai frecvente, această infrastructură verde nu mai reprezintă un lux, ci o necesitate.

Cibinul, din râu ignorat în coloana vertebrală a orașului

Timp de multe decenii, Cibinul a rămas, în mare măsură, o limită geografică a orașului. Deși traversează sibiul de la vest la est, el nu a fost integrat cu adevărat în viața urbană, iar malurile sale au rămas insuficient valorificate. Noua strategie asumată de Municipalitate propune schimbarea completă a acestei abordări. Cibinul ar urma să devină „axa vieții bune”, un coridor verde și de agrement, care să lege Centrul Istoric de cartierele orașului și de Mărginimea Sibiului.

Pentru combaterea căldurii extreme din Sibiu, planul Primăriei prevede amenajarea de promenade și piste de biciclete pe ambele maluri, pontoane pentru caiace și plăci SUP, spații umbrite pentru relaxare, instalații de artă urbană, restaurante și cafenele orientate către apă și chiar zone pentru înot, dacă studiile hidrologice și calitatea apei vor demonstra că acestea pot funcționa în condiții generale de siguranță.

Pentru fundamentarea ideii, autorii strategiei invocă exemple europene precum Strasbourg, Bruges, Amsterdam, Copenhaga, Berna, München sau Zürich, orașe care au transformat râurile în principalele spații publice și de recreere.

Schimbările climatice pot deveni un avantaj pentru Sibiu

Dacă noul Plan Urbanistic General explică de ce orașul are nevoie de mai multă infrastructură verde, Strategia de Dezvoltare a Destinației Turistice Sibiu 2026–2036 merge și mai departe. Documentul schimbă complet perspectiva asupra schimbărilor climatice și propune ca acestea să fie privite nu doar ca o amenințare, ci și ca o oportunitate.

Autorii strategiei pornesc de la o realitate tot mai evidentă în ultimii ani: sudul Europei este afectat de valuri de căldură din ce în ce mai severe, care reduc atractivitatea unor destinații turistice în lunile de vară. În acest context, Sibiu ar putea avea un avantaj competitiv dacă reușește să își păstreze un climat urban mai prietenos.

Pentru a atinge acest obiectiv, strategia propune integrarea unui număr mai mare de arbori și spații verzi chiar în Centrul Istoric, una dintre cele mai lipsite de vegetație zone ale orașului, tocmai pentru diminuarea efectului de insulă urbană de căldură. Practic, documentul vorbește despre transformarea vegetației într-un element al strategiei turistice și nu doar al politicilor de mediu.

Până acum, competiția dintre orașe se purta în jurul investițiilor, al infrastructurii sau al patrimoniului cultural. În următorii ani, diferența ar putea fi făcută și de confortul climatic pe care îl oferă un oraș în mijlocul verii.