“Latina e mai mult decât o limbă veche, e o punte către trecut”. Povestea Andreei Fleșeriu, olimpica de la “Goga” care a transformat o simplă materie în pasiune

📰 Cititorii ediției tipărite au fost primii care au văzut acest articol. Și multe altele! Caută TRIBUNA la chioșcuri sau abonează-te! 📰

Din cele mai vechi timpuri, comunicarea între semeni s-a realizat mai cu seamă prin viu grai. Desigur, au existat şi alte posibilităţi de a se înţelege om cu persoană, prin diverse scrieri sau din gesturi, dar comunicarea verbală a fost, cu siguranţă, cea mai importantă. Şi cum se putea face asta? Din cele mai vechi timpuri, membrii unei ginte, ai unui trib sau ai unei hoarde aveau acelaşi dialect.

Limbă moartă, dar… activă

Odată cu trecerea timpului, lucrurile au avansat, au apărut noi forme de organizare şi a fost perfecţionată vorbirea. În Antichitate, odată cu apariţia primelor civilizaţii, Mesopotamia, Egiptul sau Roma Antică, au fost făcuţi paşi mari şi în domeniul comunicării. Au apărut diferite limbi, burgundă, dacă, lombardică, gotică, galică sau greaca veche sunt doar câteva dintre ele. Latina, la fel. Cu toate, după o oarecare vreme, au devenit limbi moarte, pentru că au dispărut între timp. Doar limba latină continuă să ne gâdile urechile şi-n zilele noastre, fiind prezentă în terminologia medicală, botanică şi biologică, juridică sau regăsind-o în sânul Bisericii Catolice. Motiv pentru care, alături de română, franceză, germană, engleză sau maghiară, este încă studiată în şcolile din ţara noastră. Iar materia “Limba latină”, unora le dă bătăi de cap, cred că este o limbă dificilă şi nu-i văd rostul, nu înţeleg pentru ce se mai studiază în gimnaziu şi chiar la liceu, dar sunt destui cei fascinaţi de regulile gramaticale complexe ale acesteia şi de textele vechi precum cele din cărţile lui Caesar sau Cicero.

Unul, de fapt una dintre cei din urmă este Andreea Ioana Fleşeriu. Pentru ea, limba latină înseamnă, printre altele, o călătorie în trecut. Studiul latinei necesită multă muncă și cel puţin tot pe atâta răbdare, dar încă de la început asta nu a speriat-o. Iar roadele nu au întârziat să apară, eleva de la Colegiul Naţional “Octavian Goga” culegându-le acum.

Pentru Andreea, latina a ajuns să însemne mai mult decât o materie studiată la școală. La început a fost doar o curiozitate, doar o dorință de a descoperi ceva nou, însă treptat, această curiozitate s-a transformat într-o adevărată pasiune.

 Fascinată de întemeierea Romei

Primele legături ale acesteia cu limba latină au apărut în clasa a IX-a, odată cu lecţiile predate de profesoară la clasă despre legendele întemeierii Romei. Pe Andreea, a impresionat-o mult aflând cum Roma, un oraș oarecare, ridicat pe cele șapte coline, a reușit să se dezvolte într-atât de mult încât să devină inima unuia dintre cele mai mari imperii din lume. Andreea spune că mereu i-a plăcut istoria și a citit destul de mult astfel de cărţi, dar adaugă totuşi că înainte n-avea habar de nimic despre limba latină.

Situaţia s-a schimbat la 180 de grade când a început să studieze la clasă, în orele de curs, gramatica limbii latine. A devenit ceva interesant, pentru că stăpânea deja foarte bine gramatica limbii române şi a realizat că, pe cât de multe au cele două în comun, pe atât de multe sunt şi diferenţele.

Andreea spune că a atras-o, de asemenea, la limba latină foarte mult modul de traducere și de interpretare a textelor. Pentru ea, fiecare fragment reprezintă o provocare, deoarece nu este suficient să cunoști sensul fiecărui cuvânt, ci trebuie să înțelegi contextul în care textul a fost redactat. ”Tocmai această provocare face ca traducerea să fie o activitate captivantă și stimulatoare, deoarece fiecare text reprezintă o oportunitate de aprofundare a cunoștințelor lingvistice și culturale”, mărturisește ea.

De asemenea, în acești doi ani în care s-a dedicat mai mult studiului limbii latine, perspectiva ei asupra acestei discipline s-a schimbat mult. ”Cu fiecare lecție și fiecare text studiat, am înțeles că limba latină e mai mult decât o limbă veche, e o punte către trecut pentru înțelegerea civilizației romane și a influenței pe care aceasta a avut-o asupra Europei”, mai spune eleva de la ”Goga”.

Participantă la etapa naţională a Olimpiadei de latină

Experienţa a căpătat altă dimensiune odată cu participarea la Olimpiada de latină. A avut un rol esenţial în formarea ei, dincolo de rezultate aceasta oferindu-i momente în care a avut ocazia să își testeze şi mai temeinic cunoștințele, să întâlnească alţi liceeni care împărtășesc aceeași pasiune, descoperind noi perspective. Participarea la etapa națională a Olimpiadei de Limba latină a reprezentat una dintre cele mai importante experiențe din parcursul său şcolar. “În spatele acestor rezultate au stat o grămadă de ore de pregătire, exerciții, traduceri și dorința constantă de a evolua. Un rol important în acest drum l-au avut și profesorii, cei care au reușit să îmi ofere sprijin și să transforme studiul acestei limbi într-o experiență interesantă. Prin explicații, multă răbdare și încurajare, aceștia au contribuit la dezvoltarea interesului meu pentru această materie. De asemenea, sprijiul părinților, care  au fost mereu alături de mine, m-a motivat să ajung în punctul în care sunt acum”, afirmă Andreea.

Expresia în latină care o defineşte

O expresie latină despre care spune că i se potriveşte este ”Ignoranti quem portum petat, nullus suus ventus est”. “Înseamnă: «Pentru cel care nu știe spre ce port se îndreaptă, niciun vânt nu este favorabil». I-a fost atribuit lui Seneca”, ne lămureşte ea. Pentru Andreea, această expresie vorbește despre importanța de a avea un scop în viaţă și despre faptul că succesul nu apare doar din întâmplare. ”Pentru mine, autodisciplina de a-mi alege propriul port este cea care transformă orice provocare sau oportunitate extraordinară într-un avantaj real în drumul meu”, adaugă eleva de la ”Goga”.

Altfel, Andreea Ioana Fleşeriu recunoaşte că este dificil să-i convingă pe cei din jurul său, adolescenţii de astăzi, atraşi de tehnologie și mereu ”grăbiţi”, să se aplece asupra studierii unei limbi considerate moarte. Totuși, ea mărturisește că ”latina merită studiată deoarece dezvoltă gândirea logică, atenția la detalii și capacitatea de analiză”, acestea fiind “lucruri necesare în viața fiecărui elev, pentru a-și dezvolta abilitățile școlare, dar și cele din viața de zi cu zi”. Cât despre cei care aleg o carieră în medicină, drept sau diferite ramuri ale biologiei, latina e cu atât mai importantă, ne asigură Andreea.