(P) Cum construim o Românie cu mai puțini oameni săraci?

De astăzi crește salariul minim. Este un pas înainte și orice venit mai mare contează pentru oamenii care muncesc. Dar să fim sinceri: nu vom învinge sărăcia doar crescând salariul minim.

Datele publicate de INS arată o evoluție încurajatoare, chiar dacă modestă: în 2025, numărul persoanelor aflate în sărăcie a scăzut cu 127.000, ajungând la 3,47 milioane de oameni, iar rata deprivării materiale și sociale severe a coborât la 16,8%. Cei mai expuși sărăciei rămân copiii și tinerii între 18 și 24 de ani, peste 25%.

Pe termen mediu și lung, sărăcia se combate prin educație, calificare, locuri de muncă și reguli care îi ajută pe oameni să muncească mai ușor și să câștige mai bine. De aceea, în Parlament am inițiat mai multe proiecte de lege care merg exact în această direcție:

Legea meseriașilor – elevii din liceele tehnologice pot obține o calificare profesională încă de la finalul clasei a X-a. Dacă, din diferite motive, nu își continuă studiile, nu pleacă acasă fără nicio șansă, ci cu o calificare recunoscută și posibilitatea de a se angaja legal.

Eliminarea suprataxării contractelor part-time – nu este normal ca un om care lucrează câteva ore pe zi să fie taxat ca și cum ar avea un salariu minim cu normă întreagă. Am propus ca taxele să fie calculate la venitul real, pentru a încuraja angajarea legală și a crea oportunități pentru studenți, părinți, pensionari sau persoane care nu pot lucra opt ore pe zi.

Contractul de muncă la cerere și contractul cu mai mulți angajatori – aceste forme flexibile de muncă îi ajută pe oameni să intre mai ușor în câmpul muncii și oferă angajatorilor soluții pentru perioadele cu activitate fluctuantă, fără a renunța la protecția salariaților.

Sprijin pentru formarea profesională a adulților – am propus un sistem prin care angajatorii și angajații să poată primi sprijin pentru cursuri de calificare, recalificare și perfecționare. Statul poate acoperi până la 50% din costul acestor programe, astfel încât mai mulți români să poată învăța o meserie nouă și să obțină un salariu mai bun.

Introducerea coșului minim de consum în mecanismul de stabilire a salariului minim– am inițiat modificarea Codului muncii astfel încât, atunci când se stabilește salariul minim, statul să țină cont și de costul real al unui trai decent. Dar și de productivitatea muncii din perspectiva angajatorilor, astfel încât odată cu creșterea salariilor să nu se piardă locuri de muncă. Cu alte cuvinte, salariul minim trebuie să reflecte nu doar indicatori economici, ci și cât costă efectiv viața unei familii în România.

Extinderea utilizării muncii zilierilor în sectorul non-profit și al cultelor – am clarificat legislația astfel încât și asociațiile, fundațiile și unitățile de cult să poată folosi legal zilieri pentru activități ocazionale.

Ca ministru al Muncii am urmărit aceeași filozofie: combaterea sărăciei prin muncă și calificare, nu prin dependență de ajutoare sociale. Am reformat sistemul de ocupare astfel încât persoanele vulnerabile să fie orientate către consiliere, calificare și locuri de muncă, nu doar către beneficii sociale. Am susținut programe de formare profesională și reconversie pentru adulți, inclusiv din fonduri europene, pentru ca oamenii să dobândească competențe cerute pe piața muncii. Am promovat integrarea persoanelor cu dizabilități prin măsuri care să le faciliteze accesul la muncă și să le ofere mai multă independență financiară. Tot atunci am susținut modernizarea legislației muncii, flexibilizarea relațiilor de muncă și stimularea angajării, pentru că un loc de muncă stabil rămâne cea mai sigură cale de ieșire din sărăcie.

În final, vreau să spun cu mâna pe inimă că acestea sunt motivele pentru care fac politică. Ar trebui sa fie un obiectiv national permanent pentru toate partidele să avem mai puțini oameni săraci, mai mulți tineri care își găsesc un rost și mai puțini copii care se culcă flămânzi seara.