Misterul Moaștelor Anastasiei Șaguna, de la uitare la redescoperire. Arhiepiscopia Sibiului, într-un demers istoric

📰 Cititorii ediției tipărite au fost primii care au văzut acest articol. Și multe altele! Caută TRIBUNA la chioșcuri sau abonează-te! 📰

Sfânta Anastasia Șaguna, mama marelui mitropolit Andrei Șaguna, se impune în conștiința Bisericii Ortodoxe Române ca una dintre cele mai luminoase și puternice figuri feminine ale credinței. Prin jertfă, statornicie și dragoste neclintită pentru Hristos, ea a plămădit caracterul și vocația unuia dintre cei mai importanți ierarhi ai Transilvaniei. Viața ei, marcată de încercări, persecuții și lupta pentru păstrarea credinței ortodoxe într-un mediu ostil, a devenit un reper de sfințenie pentru generațiile de astăzi. În anul 2024, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a recunoscut oficial sfințenia ei, proclamând-o între cele 16 Sfinte Femei Românce, cu prima prăznuire la 7 august, restituind astfel Bisericii chipul unei mame-sfinte care a influențat profund destinul spiritual al neamului românesc. Ca urmare, deschiderea cavoului din cimitirul Kerepesi a devenit un subiect de aprofundare a unor cercetări antropologice, într-un efort comun al instituțiilor bisericești și al specialiștilor, menit să readucă în atenția credincioșilor prezența acestei femei sfinte, a cărei viață a rodit în istorie prin lucrarea fiului ei și prin mărturia personală de credință.

Moaștele Sfinte din cimitirul Kerepesi

Procesul de redescoperire a Sfintei Anastasia Șaguna a cunoscut o etapă decisivă la Budapesta, în 22 iunie 2026, când a fost deschis cavoul familiei Grabovsky din cimitirul Kerepesi. Această sfântă femeie româncă, trecută la cele veșnice în 1836, a fost inițial înmormântată în cimitirul din Piața Vaci, iar după închiderea acestuia, rămășițele ei au fost mutate în noul cimitir Kerepesi, alături de cele ale fiicelor sale, Evreta și Ecaterina. Demersul actual este rezultatul unei colaborări îndelungate între Arhiepiscopia Sibiului, Episcopia Ortodoxă Română din Ungaria și Institutul Patrimoniului Național din Budapesta (NÖRI), care au convenit asupra deschiderii cavoului pentru identificarea eventualelor moaște ale sfintei.

Deschiderea cavoului a scos la iveală o cutie metalică masivă ce adăpostește două sicrie din metal, iar deasupra lor se afla o parte consistentă dintr-un craniu de culoare maronie, posibil aparținând Sfintei Anastasia. Totuși, lipsa unor inscripții sau indicii clare a determinat conducerea NÖRI să limiteze cercetarea la o documentare fotografică, fără a permite o analiză antropologică aprofundată. Singura concesie a fost coborârea antropologului român Larisa Udriștioiu în cavou pentru realizarea unor fotografii suplimentare, care ar putea servi unei viitoare cercetări mai detaliate. La această etapă au participat Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul ortodox român din Ungaria, clerici ai Episcopiei din Giula, delegați ai Arhiepiscopiei Sibiului, antropologi din România și Ungaria, directorul general al NÖRI, Moczár Gábor, precum și reprezentanți ai firmelor care au executat lucrările la cavou. Întâlnirea a urmat discuțiilor din 13 mai 2026, când s-a stabilit procedural deschiderea cavoului și căutarea unor indicii privind sicriul Sfintei Anastasia.

Deși rezultatele nu au fost concludente, demersul nu se încheie aici. Fotografiile și observațiile realizate pot constitui baza unei noi etape de cercetare, mai riguroase și mai profesioniste, în speranța identificării moaștelor Sfintei Anastasia Șaguna și aducerii lor spre închinare. Acest efort rămâne unul de mare importanță spirituală pentru românii ortodocși, iar speranța redescoperirii unei mame-sfinte continuă să lumineze acest drum.