📰 Cititorii ediției tipărite au fost primii care au văzut acest articol. Și multe altele! Caută TRIBUNA la chioșcuri sau abonează-te! 📰
Primăria Sibiului a pierdut la Tribunal procesul cu General Hotel Group SRL, proprietarul clădirii Ramada, și a fost obligată de instanță să restituie peste 163 de mii de lei. Suma reprezintă cota adițională de 16% din impozitul anual pe clădire stabilită prin Hotărârea Consiliului Local Sibiu (HCL) nr. 119/25 aprilie 2024, iar decizia Tribunalului (nr. 194/2026) are drept de recurs, deci nu este, încă, definitivă.
General Hotel Group, însă, are șansa de a obține mult mai mult dacă decizia Tribunalului va rămâne definitivă la Curtea de Apel (presupunându-se că Primăria va face recurs), dar nu pentru sine, ci pentru întreaga industrie HORECA din Sibiu și nu numai.
Dacă se va anula parțial HCL 119/2024, TOȚI contribuabilii care au făcut plăți bugetului local în acord cu prevederea în discuție o să își poată primi banii înapoi. Cel mai probabil, în baza sentinței definitive, operatorii vor cere anularea deciziilor de impunere emise de Direcția Fiscală și restituirea banilor. În plus, va exista un precedent care va sta cel mai probabil la baza anulării hotărârii din anul următor, emisă de Consiliul Local Sibiu. Și asta fiindcă, deși economic în 2025 pentru 2026 situațiile au fost diferite față de 2024 pentru 2025, PE FOND, hotărârile de consilii locale au fost emise pe baza acelorași principii. Iar greșeala Sibiului a fost în elaborarea HCL.
CUM S-A AJUNS AICI
Modificările la Codul Fiscal dau posibilitatea autorităților locale de a aplica la impozitele și taxele locale cote adiționale, însă trebuie să o facă „în funcție de următoarele criterii: economice, sociale, geografice, precum și de necesitățile bugetare locale…”. Cu alte cuvinte, să nu o facă doar fiindcă pot și nici doar fiindcă vor, ci argumentat. Cumva, asta a spus în instanță și General Hotel Group, iar Tribunalul a fost de acord.
Consiliul Local Sibiu, în aprilie 2024, ÎN UNANIMITATE, a transformat în hotărâre propunerea Primăriei Sibiu de a aplica 16% cota adițională în cazul impozitului/taxei pe clădirile nerezidențiale aflate în proprietatea sau deținute de persoanele juridice. Aceasta este HCL 119. La bază, însă, nu există argumente care să justifice procentul, adică criteriile „economice, sociale, geografice, precum și necesitățile bugetare” despre care vorbește legiuitorul. Firesc, deci, să se nască întrebarea de ce 16%, de ce nu mai mult (maximul este 50%), de ce nu mai puțin?
Merită spus, în paranteză, că instanța de Contencios Administrativ a amânat de cinci ori pronunțarea cu privire la cererea celor de la General Hotel Group, timp suficient ca să aprofundeze dosarul.
POSIBIL EFECT ÎN LANȚ
Dacă decizia Tribunalului Sibiu rămâne definitivă, pe lângă că va deschide calea tuturor agenților economici să își recupereze banii, ar putea, așa cum spuneam, să stea și la baza unei noi hotărâri, într-un nou proces: cel referitor la anularea cotei prevăzute pentru anul 2026. General Hotel Group a înaintat deja o plângere prealabilă, folosind aceleași argumente.
Într-o logică normală, dacă prevederea din 2024, aferentă anului 2025, va fi anulată, este probabil ca și cea din 2025, aferentă anului 2026, să aibă aceeași soartă, pentru că neregula privește ˝construcția˝ HCL și nu cifrele în sine. Asta va însemna că și banii strânși până acum vor trebui restituiți. Iar dacă un singur operator, ce-i drept foarte mare, a câștigat restituirea a peste 160 de mii de lei, este de calculat cât înseamnă la nivelul întregului municipiu aceste restituiri în lanț.
Până atunci, însă, Primăria își apără decizia inițială. Pe 26 martie, deci cu o zi înainte de pronunțarea Tribunalului cu privire la speța referitoare la 2025, cere Consiliului Local să respingă plângerea prealabilă formulată de General Hotel Group cu privire la anul 2026, adica HCL 462/2025. Firma atrage atenția asupra nulității absolute din punct de vedere procedural, „respectiv lipsa studiului de impact și încălcarea prevederilor din Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică”. De asemenea, în plângere se invocă nulitatea din perspectiva motivelor de fond ale actului administrativ atacat, respectiv insuficiența motivării privind criteriile specifice prevăzute de art. 489 din Codul fiscal în adoptarea majorării cotei de impozit asupra clădirilor nerezidențiale.
Primăria consideră că are dreptate și că HCL-ul prin care sunt stabilite impozitele și taxele locale pe 2026 este legal, că Municipalitatea nu este obligată la un studiu de impact și că fundamentarea din raport și din referat este suficientă.
PREFECTURA
În controlul legalității actelor emise de autoritățile locale apare, însă, Prefectura. Ea trebuie să verifice dacă la baza hotărârilor se află toate documentele prevăzute de lege, iar în acest caz nu a retrimis înapoi Sibiului HCL 119. Nu a trimis nici HCL 462/2025, cea pe care o contestă, parțial, General Hotel Group acum. Astfel, dacă instanțele vor constata că Primăria Sibiu este bună de plată, vor constata indirect și că Prefectura trebuia să sesizeze lipsa justificării complete și complexe de aplicare a cotei de 16%.
CE SPUNE INSTANȚA
Surse juridice din domeniul administrației publice locale au afirmat pentru Tribuna că decizia Tribunalului este una rară, dar care dovedește preocuparea reală a instanței pentru lămurirea situației. Nu se întâlnesc prea des, confirmă sursele, anulări, fie și parțiale, ale unor hotărâri de consilii locale , mai cu seamă fără ca Prefectura să fi semnalat, înainte, un aspect de nelegalitate. De asemenea, foarte rar instanțele anulează hotărâri care privesc impozite și taxe.
Și totuși, Tribunalul spune că fiind vorba despre un impact asupra patrimoniului contribuabililor, ˝controlul de legalitate exercitat de instanță nu poate fi unul formal sau deferent, ci trebuie să fie efectiv, riguros și apt să verifice respectarea condițiilor legale de exercitare a competenței˝. Și explică de ce nu este bine ce a făcut Primăria Sibiu: ˝ Aceste criterii (cele prevăzute de Codul Fiscal-n.n.) nu au un caracter pur enunțiativ, ci constituie veritabile repere juridice care trebuie identificate în mod concret, individualizate la nivelul unității administrativ-teritoriale şi corelate cu nivelul cotei stabilite.(…) Simpla enumerare formală a unor noțiuni generale nu poate satisface exigența legală˝ (din Sentința 194/27.03.2026 a Secției a II-a Civilă, de Contencios Administrativ și Fiscal a Tribunalului Sibiu).
Oprea Carabulea, reprezentantul General Hotel Group aduce în discuție precedentul, de altfel menționat și de instanță. Acolo, Curtea de Apel a anulat HCL nr. 459/16.12.2021, m,otivul fiind aceeași prevedere din Codul Fiscal.
˝ Probabil că pentru o parte a opiniei publice sunt interesante cifrele, sumele, însă decizia din acest moment a instanței spune mai mult decât atât: anume că în elaborarea Hotărârii Consiliului Local Sibiu nu au fost respectate prevederile legale. Iar situatia s-a repetat in 2025, așa dupa cum știți există încă o plângere prealabilă.
Demersul nostru urmarește corectarea unei anomalii și pleacă de la o situație deja judecată la Timișoara. Autoritățile trebuie să își motiveze deciziile și să respecte procedurile legale, mai ales cand impactul acestora este major ˝ – a afirmat pentru Tribuna Oprea Carabulea.
Ștefania VESA
Ștefania VESA
Mihai POPA
Cosmin Pal
Ștefania VESA
Cosmin Pal
Vlad IGNAT
Cosmin Pal
Cosmin Pal
Ștefania VESA
Ștefania VESA
Ștefania VESA
Vai nu, ce o sa ne facem.