Investitorii germani cer predictibilitate: concluziile conferinței economice de la Sibiu

Conferința organizată la Sibiu de Clubul Economic German Transilvania, în parteneriat cu Forumul de Cooperare Bilaterală Româno-German, a oferit un cadru matur și extrem de relevant pentru dialog într-un moment critic pentru Europa, marcat de tensiuni geopolitice, transformări economice și presiuni asupra lanțurilor globale de aprovizionare. Găzduit în istorica Sală a Oglinzilor a Forumului Democrat al Germanilor din Sibiu, evenimentul a reunit diplomați, lideri de afaceri, reprezentanți ai instituțiilor publice și membri ai comunității germane.

Conferința a avut ca obiectiv evaluarea provocărilor cu care se confruntă economia europeană și identificarea unor noi oportunități de cooperare bilaterală, într-un moment în care investitorii germani solicită tot mai insistent predictibilitate fiscală și stabilitate politică drept condiții esențiale pentru extinderea operațiunilor în România. Participanții au subliniat că infrastructura rămâne un obstacol major – în special autostrăzile A1 și A7, încă nefinalizate, și ritmul lent al modernizării căilor ferate – în timp ce deficitul de forță de muncă calificată continuă să afecteze toate sectoarele industriale, învățământul dual fiind considerat cea mai viabilă soluție pe termen lung. Mesajul comun a fost clar: România are un potențial economic semnificativ, însă valorificarea acestuia necesită digitalizarea administrației, reforme structurale și un dialog constant între mediul privat și autorități.

Trei decenii de construcție economică și instituțională

Acest dialog matur este rezultatul unei evoluții de peste trei decenii. Primele investiții germane în Transilvania au apărut imediat după 1990, când companii mici și mijlocii din Germania au început să exploreze oportunitățile oferite de piața românească. În 1998, la Sibiu, a fost fondat Clubul Economic German Transilvania, în urma unei inițiative a consulului german Harald Gehrig, care a reunit primele firme interesate de dezvoltarea regiunii. În acea perioadă, companii din Sibiu, Brașov și Cluj au pus bazele unei comunități de afaceri germane care avea să devină una dintre cele mai dinamice din Europa Centrală și de Est.

Între 2000 și 2010, expansiunea industrială germană s-a accelerat, în special în sectoarele automotive, electrotehnic și al prelucrărilor mecanice. Au apărut primele parteneriate educaționale cu școli tehnice, iar Clubul Economic German a devenit un actor tot mai influent în dialogul cu administrația locală. Companii precum Bosch, Continental (actual AUMOVIO) și Marquardt și-au extins semnificativ operațiunile în Sibiu și Blaj, contribuind la transformarea Transilvaniei într-un important centru industrial. Tot în această perioadă s-au pus bazele învățământului dual, dezvoltat în parteneriat cu firmele germane și devenit ulterior un pilon esențial pentru formarea forței de muncă.

Între 2010 și 2020, relațiile economice româno-germane au intrat într-o etapă de consolidare și diversificare, iar Clubul Economic German a ajuns la aproximativ 200 de companii membre. Pandemia și războiul din Ucraina au testat reziliența acestor relații, perturbând lanțurile de aprovizionare și punând presiune pe companii. În plus, actualul context internațional din Orientul Mijlociu, marcat de escaladări militare și instabilitate regională, a amplificat incertitudinile economice globale, afectând prețurile energiei, costurile de transport și climatul investițional. În 2024, Wolfgang Köber a fost reales președinte al Clubului Economic German, într-un moment în care investitorii germani solicitau tot mai ferm modernizarea infrastructurii și digitalizarea administrației. Perioada 2024–2026 a marcat o maturizare vizibilă a dialogului bilateral, iar conferința de la Sibiu a devenit expresia acestei evoluții.

Un parteneriat consolidat și o direcție comună pentru viitor

În mesajul de salut,  Wiebke Oeser, consulul Germaniei la Sibiu, a subliniat importanța continuității și predictibilității în relațiile economice bilaterale, afirmând că Transilvania rămâne una dintre cele mai stabile și dinamice regiuni pentru investițiile germane, însă competitivitatea ei depinde de capacitatea României de a accelera modernizarea infrastructurii și de a consolida dialogul cu mediul de afaceri. Ea a evidențiat rolul comunității germane în menținerea unui climat economic solid și a apreciat colaborarea constantă dintre administrația locală, companii și instituțiile germane.

În discursul de deschidere, Emil Hurezeanu, președintele Consiliului de Administrație al Forumului de Cooperare Bilaterală Româno-German, a subliniat că relația economică dintre cele două țări a ajuns într-un punct în care profesionalismul, continuitatea și dialogul structurat sunt indispensabile. Hurezeanu a evidențiat rolul strategic al Transilvaniei, unde densitatea investițiilor germane este cea mai mare din România, iar sectoarele automotive, electrotehnic, mecatronic și IT formează un ecosistem industrial solid, cu impact direct asupra exporturilor și inovării.

Bernd Fabritius, reprezentant al Guvernului Federal German pentru repatriați și minorități naționale, a întărit această perspectivă, subliniind rolul stabilizator al comunității germane din România. La rândul său, Markus Teglas, reprezentant permanent al Ambasadei Germaniei la București, a evidențiat rolul strategic al cooperării economice într-un context global marcat de instabilitate, afirmând că relația româno-germană este astăzi mai importantă ca oricând, nu doar economic, ci și ca ancoră de stabilitate într-o regiune aflată sub presiunea unor crize suprapuse. El a subliniat că Germania privește România ca pe un partener matur și de încredere, însă ritmul reformelor interne și calitatea administrației vor determina direcția investițiilor germane în anii următori.

Liderii companiilor germane au prezentat o evaluare realistă a provocărilor structurale ale economiei românești. Michael Schmidt, membru fondator al FCBRG, a atras atenția asupra întârzierilor în infrastructură, subliniind că lipsa unor conexiuni eficiente afectează competitivitatea. Bernhard Gehlert, director comercial Bosch Blaj, a evidențiat dificultățile în recrutarea personalului calificat. Matthias Wichtler, director financiar AUMOVIO Sibiu, a remarcat că România reprezintă cea mai mare locație AUMOVIO din afara Germaniei, însă deficitul de specialiști limitează extinderea. Wolfgang Köber, președintele DWS, a pledat pentru extinderea învățământului dual, explicând că cererea industriei depășește cu mult capacitatea actuală a sistemului educațional. Benjamin Józsa, director general FDGR, a subliniat contribuția comunității germane la dezvoltarea Transilvaniei, iar Robert Schwartz, președintele Consiliului de Administrație al Radiodifuziunii Române, a evidențiat rolul mass-mediei publice în consolidarea imaginii României în spațiul germanofon.

Maturizarea relațiilor economice româno-germane

Conferința a reafirmat poziția Sibiului ca centru al cooperării economice româno-germane și a consolidat rolul Clubului Economic German ca principală platformă de dialog bilateral în Transilvania. Evenimentul a creat premise pentru noi parteneriate între companii, universități și instituții publice.

Evenimentul de la Sibiu a demonstrat maturitatea relațiilor economice româno-germane și angajamentul ambelor părți de a consolida cooperarea într-un moment decisiv pentru Europa. Investitorii germani sunt pregătiți să își extindă prezența în România, însă solicită un cadru modern, eficient și predictibil, posibil și prin dezvoltarea puternică a sistemului educațional.

Acest aspect a fost subliniat și de primarul Municipiului Sibiu, care a evidențiat disponibilitatea comunității locale de a contribui activ la consolidarea relațiilor economice româno-germane. Primarul a accentuat atenția acordată dezvoltării școlilor duale și dotării acestora la standardele cerute de industrie, considerând educația tehnică un element esențial pentru viitorul economic al regiunii. Totodată, edilul a mulțumit mediului de afaceri pentru sprijinul acordat evenimentelor culturale care sporesc prestigiul Sibiului, subliniind că „economicul generează cultură”, iar această sinergie contribuie la atractivitatea orașului pe plan european.