Raluca Turcan cere generalizarea programului „Masă sănătoasă” și renunțarea la „Cornul și laptele”

Deputatul PNL, Raluca Turcan, susține că programul „Masă sănătoasă” ar trebui extins la nivel național și ar trebui să înlocuiască actualul program, „Cornul și laptele”, pe care îl consideră ineficient și risipitor de fonduri publice.

„O masă caldă de 16,5 lei pe zi, cu posibilitate de suplimentare din bugetele locale, aduce copiii la școală, sprijină familiile vulnerabile și dă stabilitate comunităților”, consideră Raluca Turcan.

Într-o postare publicată pe Facebook, parlamentarul PNL afirmă că programul de masă sănătoasă a fost lansat în 2016, după un parcurs legislativ început din 2013, și s-a lovit inițial de opoziție politică, acuzații de populism și lipsă de finanțare.

„Mi s-au adresat insulte și jigniri personale doar pentru că am luptat pentru implementarea acestui program. Am început atunci cu 50 de școli, într-o perioadă în care puțini aveau curajul să creadă că o masă sănătoasă poate ține copiii la școală. Astăzi, după aproape zece ani, vorbim de aproape 1.500 de școli și peste 520.000 de elevi și preșcolari care au o masă diversificată la școală”, afirmă Raluca Turcan.

Potrivit acesteia, datele au confirmat că, acolo unde există masă la școală, prezența crește și rata de abandon scade, mai ales în comunitățile rurale, unde mulți copii merg la școală pentru că acolo au o masă pe zi. „Pentru ei, școala este singura șansă reală de a ieși din cercul sărăciei”, spune Raluca Turcan.

Aceasta critică programul „Cornul și laptele”, pentru care ar fi alocate bugete „ridicole”, iar rezultatele sunt aproape inexistente. 0,70 lei pentru fructe, 1,11 lei pentru lapte, 0,65 lei pentru panificație. Deputatul PNL susține că, în prea multe școli, produsele ajung la gunoi sau hrană pentru animale, iar asta înseamnă risipă de bani publici, zero efect educațional și valoare nutritivă redusă.

Raluca Turcan crede că lipsa banilor nu este un argument valid și cere Ministerului Educației să realizeze o analiză comparativă a celor două programe, inclusiv din perspectiva fondurilor europene disponibile. „România a promis acest lucru în 2016. Sper să nu mai așteptăm încă zece ani ca să facem ce știm deja că funcționează”.