Acum 20 de ani pe vremea asta, în decembrie 2005

Acum 20 de ani pe vremea asta era tot iarnă, dar cu temperaturi mai de iarnă decât acum. Sibiul, pe centru, se ambiţiona să rămână praf şi noroi (praf şi pulbere a fost când era vară) în numele unui urbanism ciudat dar foarte apreciat la acea vreme. Tot atunci, în topul publicat de Jurnalul Naţional, pe locurile fruntaşe erau melodii de care nu îmi mai aduc aminte: „Visez” cu „Activ”, Morandi cu „Love Me” sau „Impact” cu „Babe” (se citeşte „beibi” că dacă citiţi altfel se găseşte un civic pe ulei să vă acuze de ageism). Dintre cele care mi-au mai rămas totuşi în memorie sunt Nino d’Angelo cu „Jesce sole” („Ieşii solă” să-i mai aud pe dacişti că nu suntem latini), „Hi-Q” cu „Gaşca mea”, „Holograf” cu „N-am ştiut”, „Voltaj cu „Şi ce”, Pepe cu „Numai iubirea” – soundtrack la telenovela cu acelaşi nume şi simpatica dar uitata „Las-o mă că merge aşa” a lui „Marfar”.

Tot în perioada asta (sau aceea, cum vă vine bine), problemele României în drumul ei spre inevitabila aderare la UE erau corupţia, drepturile minorităţilor şi adopţiile internaţionale. Preşedintele (de atunci) Traian Băsescu era la Kiev unde opina despre conflictul transnistrean iar la Sibiu, Tăriceanu era adorat pentru că promitea „mii de miliarde de lei vechi” în numele lui 2007, nevisând că în 2017 uliţa îi dădea cu „jos” când auzea de el. Deci acum 20 de ani, pe vremea asta…

…Eram aşa de barbari şi de înapoiaţi, încât nu aveam Târg de Crăciun, ci „Orăşelul Copiilor” care se deschidea foarte târziu, pe 6 decembrie. Acum nu zic că, estetic şi ca ofertă, era un bâlci sătesc translat în parcarea de la „90”. Sau că cel mai popular „device” de acolo era standul de dat cu pumnul, caruselul caracatiţă era horror ca aspect şi că pe jos găseai definiţia în teren a lui „ca la porci” deşi porcii nu aruncă nimic pe jos. Dar, oricum, îi puteai auzi pe „Riff”.

Foto: Dumitru CHISELIŢĂ

Foto: Dumitru CHISELIŢĂ

Foto: Dumitru CHISELIŢĂ

…Fiind oraş civilizat, imperial vorba aia, pe locul unde acum e parcarea supraetajată (că de aia e plin de maşini stând „pe avarii” prin zonă) din Hipodrom, se jertfea şi se pârlea şi şi tranşa porcul. Cu un aruncător de flăcări improvizat, cuplat la o butelie de aragaz. Lucru care acum ar deschide un jurnal naţional de ştiri şi ar pune pe picior de alarmă o mulţime de organe (nu de porc) şi organisme. Dar atunci era o chestie normală şi casnică, chiar dacă mirosea a pârlit.

Foto: Dumitru CHISELIŢĂ

…Piaţa Teatrului era chiar piaţă. Din aceea cu pieţari, tarabe, legume-fructe, chioşcuri, aprozar (am şi stat odată acolo la coadă să iau un suc), un restaurant dacă bine-mi amintesc şi o cişmea multifuncţională care în vremurile ei de glorie era fântâna arteziană a Târgului de Mostre. Dar s-a decis ca locuitorii din centru să-şi pună pofta în cui, să-şi ia traista mică-n traista mare şi să valea la Piaţa Cibin, că şi aia e tot piaţă iar mersul pe jos face piciorul frumos. Aşa că a devenit o superbă parcare, periodic închisă pentru a deveni tot parcare, la diverse evenimente. Se spunea că acolo la piaţă era cam scump. Nu mai scump ca acum că, na, taxele cresc până alungăm orice producător agricol din pieţe. Şi facem din ele parcări.

Foto: Dumitru CHISELIŢĂ

Foto: Dumitru CHISELIŢĂ

…Mai exista funcţional tramvaiul Sibiu-Răşinari. Pe linie scurtată, doar de la Cimitir. Fiind un mijloc de transport pitoresc şi istoric, regimul Iohannis de la primărie a decis să-l desfiinţeze pentru că nu era rentabil şi a aruncat mârţoaga peste gard, la vecinii de la Răşinari. Care l-aui gestionat aşa de bine încât acum este foarte nefuncţional. Şinele au fost smulse fără greţuri, locul pe unde mergea fosta linie a devenit pistă de biciclete că, na, nu poluează ca un tramvai electric, iar o epavă a vehiculului zace abandonată şi mânjită de graffiti la intrarea spre grădina zoologică.

Foto: Dumitru CHISELIŢĂ

… În faţă la Telefoane se descoperea o bucată de zidărie care, zic unii, era urmele unei fântâni mai vechi spre destul de vechi. Drept pentru care a apărut fântâna aceasta nouă, legendară prin faptul că lasă apă pe la încheieturi în orice sezon şi vorba lui Ion Iliescu fie iertat, din orice poziţie. Dar deocamdată nu ne interesează asta. Am pus poza asta ca să vedeţi de la ce s-a început.

Foto: Dumitru CHISELIŢĂ

… Dacă aveaţi impresia că ceata cu „urşi” care vă bubuie la cap cu tobele alea enervante a apărut doar de cân suntem pe valorile europene, vă înşelaţi. Ei existau şi înainte. Făceau la fel dar se auzeau mult mai intens, că geamurile termopan nu erau aşa de răspândite. Deci de 20 de ani ne freacă ăştia la melodie. Cu aceleaşi melodii.

Foto: Dumitru CHISELIŢĂ

… Puteai, prin vechea poartă de la fosta fabrică de bere „Habermann”, să vezi hotelul „Bulevard”. Asta ca să nu vezi maidanul rămas după demolarea fabricii, maidan care a făcut destulă vechime până a devenit „Piaţa Habermann”.

Foto: Dumitru CHISELIŢĂ

… Ornamentele de Crăciun de pe Mihai Viteazu aveau alt model. Ca dealtfel şi maşinile. Iar Telefoanele încă mai aveau placa memorială dedicată lt. maj. Octavian Niţă, împuşcat de terorişti pe acoperişul clădirii, la 1989. Acum placa nu mai e şi nimănui nu-i pasă că nu mai e. Probabil asociaţia Cultul Eroilor are multă treabă sau nu are în preocupări şi eroii de la Revoluţie.

Foto: Dumitru CHISELIŢĂ

… În curtea Casei Weidner încă mai exista o linie de tramvai „de serviciu” care făcea legătură cu linia ce trecea prin Piaţa Mare. În mod sigur, era vorba de o metodă ingenioasă de a transporta marfă cu un vagonet care se ataşa tramvaiului ce făcea curse pe Oraşul de sus. Din motive de „erau vechi”, liniile au fost scoase chiar dacă erau foarte interesante şi aduceau un farmec locului. Dar cine mai are chef de farmecul locului pe acolo?

Foto: Dumitru CHISELIŢĂ

Foto: Dumitru CHISELIŢĂ

…Autorităţile care erau prezente la ceremonialele de Ziua Naţională şi de comemorare a celor căzuţi la 1989, erau altele faţă de cele de acum. Printre alţii, în pozele „de epocă”, îi recunosc pe: primarul Klaus Iohannis, pe panta ascendentă a drumului spre glorie, prefectul Ion Ariton, preşedintele Consiliului Judeţean – Martin Bottesch, senatorul Nicolae Neagu, Eugen Popescu, comandantul Şcolii de Aplicaţie pentru Unităţi Sprijin de Luptă şi Eugen Făgădar comandantul Centrului de Pregătire pentru Comunicaţii şi Informatică „Decebal” (10a-b)

Foto: Dumitru CHISELIŢĂ

Foto: Dumitru CHISELIŢĂ