De la groapa de gunoi, la independență energetică. Parcurile fotovoltaice schimbă fața comunităților

De la fosta groapă de gunoi din Dealul Dăii, transformată în sursă de energie curată, până la satele din comuna Loamneș sau la Aeroportul Internațional Sibiu, panourile fotovoltaice au început să rescrie povestea energiei în județ. Investițiile în soare, cândva doar un vis ecologic, devin acum o realitate concretă care promite economii, independență energetică și, mai ales, o schimbare de perspectivă asupra modului în care comunitățile își pot construi viitorul.

Soarele răsare peste groapa de gunoi din Dealul Dăii

Primăria Sibiu a lansat una dintre cele mai ambițioase inițiative energetice din regiune: construirea unui parc fotovoltaic pe terenul fostei gropi de gunoi din Remetea, Dealul Dăii. Acolo unde, ani la rând, orașul și-a depozitat deșeurile, se va ridica o instalație solară capabilă să asigure energie regenerabilă pentru consumul propriu al municipiului.

Proiectul, finanțat prin Fondul pentru Modernizare al Uniunii Europene, are o valoare estimată la 33,6 milioane de lei fără TVA. Suprafața totală destinată panourilor este de 32.100 metri pătrați, iar instalația va cuprinde 10.736 de panouri fotovoltaice cu o putere individuală de 450 W. Capacitatea totală instalată va fi de 4,8312 MW.

Autoritățile estimează că noua centrală solară va produce anual 6.468 MWh de energie verde și va reduce emisiile de dioxid de carbon cu aproape 4.000 de tone pe an. Pe scurt: un loc al deșeurilor devine o sursă de viață pentru un oraș care a înțeles că viitorul trebuie construit curat.

Loamneș – comuna care vrea să devină independentă energetic

La doar câțiva kilometri de Sibiu, comuna Loamneș scrie o poveste proprie despre curajul de a schimba prezentul. Aici, primarul Maria Greavu a pus bazele unui parc fotovoltaic pe o suprafață de 3.000 de metri pătrați, care va asigura energia necesară iluminatului public și instituțiilor locale.

Comuna, formată din satele Alămor, Armeni, Hașag, Loamneș, Mândra și Sădinca, are 700 de lămpi de iluminat public, toate de tip LED, iar energia necesară acestora va fi produsă în totalitate de noul parc. În plus, școlile, căminele culturale, dispensarul și primăria vor fi alimentate din aceeași sursă regenerabilă.

„În aceste zile vom da ordinul de începere a lucrărilor pentru parcul fotovoltaic. Am văzut pe Ministerul Energiei că se va deschide un program pentru baterii de stocare și eu am pregătit deja acest parc pentru această etapă. Eu o să folosesc energia în special pentru iluminatul public, avem 700 de lămpi LED. Energia produsă ziua va putea fi înmagazinată, astfel încât noaptea să o putem folosi pentru iluminat”, explică primarul Maria Greavu.

Edilul spune că proiectul este doar începutul unui plan mai amplu de independență energetică.
„O să mai aplic pentru panouri fotovoltaice și pentru cele cinci cămine din comună și pentru clădirea primăriei, pentru a reuși să devenim cât mai independenți energetic posibil. Printr-un alt program, dedicat persoanelor vulnerabile, 143 de gospodării beneficiază de panouri fotovoltaice. Fiecare proiect este de 10.000 de euro, deci în total 1.430.000 de euro au ajuns în comuna noastră prin acest program”, adaugă primarul.

Loamneșul se pregătește astfel să devină una dintre primele comunități rurale din județ complet acoperite de energie solară.

Foto: Paul Neagu

Agnita – energia care aduce economie

Și la Agnita, soarele devine noul partener al administrației locale. Primul parc fotovoltaic al orașului se întinde pe o suprafață de 2,5 hectare și va avea o putere instalată de 3,3 MW – suficient pentru a acoperi consumul tuturor instituțiilor publice și al iluminatului stradal.

Economiile estimate sunt consistente: între 800.000 și 1 milion de lei pe an. În paralel, autoritățile locale lucrează la obținerea unui sistem de stocare a energiei, pentru a crește eficiența. Lucrările ar trebui finalizate până în vara anului 2026.

Pentru un oraș mic, dar cu istorie bogată, investiția reprezintă un pas important spre un viitor în care banii economisiți pot fi direcționați către dezvoltare, nu către facturi.

Aeroportul Internațional Sibiu – de la piste la panouri

Un alt proiect important vine dinspre infrastructura de transport. Aeroportul Internațional Sibiu a anunțat intenția de a construi un parc fotovoltaic la limita dintre Sibiu și Cristian, pe o suprafață de aproximativ 3 hectare.

„Vorbim de un traseu de 2 km de la locul de producție a energiei verzi până la consumatorul final – terminalul”, a declarat pentru Tribuna Financiară Marius Gîrdea, directorul Aeroportului Internațional Sibiu.

Valoarea estimată a investiției se ridică la 30 de milioane de lei, bani proveniți din Fondul pentru Modernizare gestionat de Ministerul Transporturilor. Motivația este clară: costurile ridicate cu energia și creșterea consumului odată cu finalizarea noului terminal.

„Important de reținut este că există și posibilitatea stocării energiei pe care urmează să o producem, astfel încât să ne acoperim cât mai mult din consumul nostru de energie, care e semnificativ. În plus, energia este verde și astfel contribuim la dezideratul general de a face din aviație un mod de transport cât mai verde”, subliniază Gîrdea.

Pentru prima dată, aeroportul sibian nu mai vorbește doar despre zboruri, ci și despre sustenabilitate.

Mediaș – orașul gazului devine și orașul soarelui

Municipiul Mediaș, cunoscut mai ales pentru tradiția sa în industria gazului metan, pariază acum pe energia solară. Primăria a obținut o finanțare nerambursabilă de aproximativ 10 milioane de lei, cu TVA inclus, pentru dezvoltarea unui parc fotovoltaic ce va ocupa peste 5 hectare.

Investiția marchează o schimbare de direcție strategică: orașul care, decenii la rând, a trăit din energia fosilă, se aliniază acum la tranziția verde europeană.

Copșa Mică – de la cenușă la lumină

Poate cea mai simbolică transformare din județ are loc la Copșa Mică, un oraș care și-a câștigat în trecut renumele trist de „cel mai poluat oraș din România”. Astăzi, primăria investește în soare pentru a șterge, măcar parțial, amintirea fumului.

Proiectului „Capacitate nouă de producere a energiei electrice din surse solare pentru autoconsum”, finanțat prin Fondul de Modernizare – PNRR va duce la instalarea unei centrale fotovoltaice de 324 kW, formată din 540 de panouri solare și 4 invertoare trifazate, cu o valoare totală de 2,04 milioane de lei.

„Urmează licitația pentru execuția parcului fotovoltaic. Lucrăm cu foarte mare atenție la caietul de sarcini, pentru că există un apetit foarte mare din partea firmelor de a contesta și ne dorim să nu avem întârzieri din cauza unor eventuale contestații”, a declarat Nicolae-Bogdan Tăpălagă, primarul orașului.

Noua centrală va acoperi integral consumul de energie pentru iluminatul public și clădirile aflate în subordinea primăriei, generând o economie importantă la bugetul local și reducând anual emisiile de gaze cu efect de seră cu peste 200 de tone de CO₂.

Copșa Mică se reinventează, demonstrând că un oraș care a fost simbolul poluării poate deveni acum un exemplu de tranziție ecologică.

De la municipiul reședință la cele mai mici comune, proiectele fotovoltaice din județul Sibiu au început să contureze un model local de sustenabilitate. Fiecare administrație își adaptează proiectele la nevoile proprii, de la iluminat public și consum administrativ, până la sprijin pentru gospodăriile vulnerabile. Dar toate au un obiectiv comun: independența energetică și reducerea impactului asupra mediului.

📰 Cititorii ediției tipărite au fost primii care au văzut acest articol. Și multe altele! Caută TRIBUNA la chioșcuri sau abonează-te! 📰

Foto: Paul Neagu