Românii, fruntaşi în topul sărăciei: unul din cinci locuitori este afectat de lipsa banilor

România a fost, anul trecut, printre ţările europene fruntaşe în materie de sărăcie declarată oficial, 19,0% din populaţia rezidentă trăind într-o gospodărie cu venituri mai mici decât pragul stabilit, conform datelor Institutului Naţional de Statistică.

Astfel, peste 1 din 6 români, (17,2%) au fost afectaţi, anul trecut, de deprivare materială şi socială severă, iar 615.000 persoane de până la 65 de ani (4,3%) trăiau în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii.

Într-un top european al sărăciei, România este devansată de Croaţia, Estonia, Spania şi Grecia, primele având peste 20% din locuitorii lor afectaţi. Cea mai „bogată” ţară este Cehia, cu un indice al persoanelor afectate de sărăcie de doar 9,5%

Valoarea pragului de sărăcie relativă a fost, în 2024, de 23.262 le/an/persoană, adică 1.938,5 lei/lună/persoană. Totuşi, chiar dacă ridicată, rata sărăciei a fost în scădere cu 2,1 puncte procentuale faţă de anul precedent.

Numărul persoanelor socotite statistic sărace a fost în 2024 de 3.595.000, mai puţine cu 375.000 faţă de 2023, ceea ce reprezintă o scădere cu 9,4%. Rata sărăciei a fost în 2024 mai ridicată în rândul femeilor decât al bărbaţilor (19,0% faţă de 18,9%) iar cea mai înaltă incidenţă a sărăciei s-a întâlnit în rândul copiilor şi adolescenţilor (vârstele cuprinse între 0 şi17 ani – 26,2%) şi a tinerilor (18-24 ani – 22,2%).

Rata sărăciei persoanelor care trăiau în gospodării cu minori şi tineri de 18-24 ani dependenţi a fost 22,6% în anul 2024 în scădere faţă de 2023, dar mai mare decât cea a persoanelor care trăiesc în gospodării fără minori şi tineri dependenţi.

Peste 3.000.000 de români au „privilegiul” de a nu îşi permite

Conform INS, lipsa banilor face ca mulţi să nu îşi permită să plătească pentru bunuri şi prtoduse, ori să efectueze plăţi care, în condiţiile considerate ca reprezentând stadiul actual de dezvoltare economico-socială, sunt un minimum necesar pentru un trai decent.

Astfel, în 2024, rata de deprivare materială şi socială severă a fost de 17,2%, în scădere cu 2,6 puncte procentuale faţă de anul anterior. Numărul total al persoanelor afectate de deprivare materială şi socială severă a fost în 2024 de 3.266.000 persoane. Dintre acestea, femeile au fost cele mai afectate (52,9%) faţă de bărbaţi, cu 47,1%.

În 2024, incidenţa deprivării materiale şi sociale severe a fost mai ridicată în special la persoanele în vârstă de până la 18 ani (21,2%) şi la vârstnicii de la 65 de ani în sus (19,6%).

În funcţie de nivelul de educaţie, cele mai multe persoane cu risc de sărăcie sau excluziune socială sunt cele cu nivelul de educaţie scăzut (54,7%) şi mediu (21,3%).

Pe regiuni, la nivelul anului 2023, cea mai mare rată a sărăciei relative, de 31,4%, o avea Regiunea Nord-Est, cu judeţele Iaşi, Suceava, Bacău, Neamţ, Botoşani şi Vaslui, iar cea mai scăzută era în Regiunea Bucureşti-Ilfov cu doar 2,1. Regiunea Centru, în care se află şi judeţul nostru, se afla pe un loc mediu, cu 24%.

Rata sărăciei este estimată pe baza veniturilor totale disponibile, mai puţin contravaloarea consumului din resurse proprii ale gospodăriei.