Proiectele finanțate de CNI în județul Sibiu – în ce stadiu se află și care este necesarul de fonduri pentru a fi închise

Într-o criză financiară tot mai profundă, Compania Națională de Investiții prioritizează la bugetare proiectele cu un progres de peste 80%. În județ doar 2 proiecte din 13 au ajuns în acest stadiu. Ce se întâmplă cu celelalte proiecte? „Unele rămân în urmă, dar este o situație cu mai multe efecte pozitive decât dacă ne-am fi dus cu ele la grămadă”, apreciază Valentin Ivan, vicepreședintele ACoR România și primarul comunei Sadu.

În județul Sibiu, CNI derulează 13 proiecte aflate în diverse stadii de evoluție, respectiv contractate sau în implementare.

Pentru a accelera finalizarea proiectelor începute, CNI a stabilit alocări bugetare procentuale în funcție de cum au avansat lucrările. Astfel, pentru proiecte cu un stadiu fizic de peste 80% se vor aloca 50% din fonduri, 30% pentru proiecte cu un nivel de implementare între 40% și 80%, iar 20% pentru cele între 0% și 40%.

În raport cu județele vecine – Alba, Brașov și Hunedoara – Sibiu are cele mai multe proiecte aflate la maturitate (#6 cu progres între 41-80%; #2 cu progres peste 81%).

Cele mai avansate proiecte se află în comunele Turnu Roșu (Reabilitare clădire și schimbare de destinație în Dispensar Medical, sat Sebeșu de Jos – 98%) și Hoghilag (Construire și dotare bază sportivă sat Hoghilag – 85%). Necesarul de fonduri pentru a închide aceste două proiecte este aproximativ 6 milioane lei.

Plățile făcute de CNI sub procentul lucrărilor executate

Decontul realizat de CNI, în valoare absolută și procentual, este sub progresul fizic înregistrat de constructori în teren. Această situație este relativ normală, întrucât există un decalaj care constă în perioada de emitere a facturilor de către constructor și procesarea acestora de către personalul administrativ al CNI, iar în final virarea fondurilor.

Însă, România traversează o perioadă în care întârzierile de plată în economie au crescut, cantitatea de bani rămasă neplătită, respectiv neîncasată, este din ce în ce mai mare.

Întârzierile la plată pot provoca disfuncționalități pe relația furnizor – creditor, în condițiile în care creditul furnizor în România este uriaș. Potrivit specialiștilor, reprezintă aproximativ 58% din intermedierea financiară. Astfel, compania care înregistrează întârzieri de încasări poate cauza o reacție în lanț, iar companiile furnizor care nu au rezerve suficiente pot intra în incapacitate de plată.

Raportul de proiecte finanțate de CNI pe rural – urban este de 8 la 5. Iar structura alocărilor pe același criteriu dezvăluie un procent de 55% (92,5 milioane lei) pentru mediul urban și 45% (74,8 milioane lei) pentru rural, din valoarea totală a proiectelor pe județul Sibiu.

Ce se întâmplă cu proiectele slab prioritizate

Proiectele slab prioritizate vor fi și slab finanțate, potrivit criteriilor anunțate de CNI. În județul Sibiu se află 5 astfel de proiecte, cu grad zero de implementare, respectiv Laslea, Nocrich, Ocna Sibiului și Municipiul Sibiu.

În Municipiul Sibiu sunt două obiective de investiții cu stadiu fizic zero – Bazinul de Natație Olimpia și Centrul Multicultural „Mitropolit Nicolae Bălan” – ambele având contracte atribuite.

Cât de bine sunt receptate criteriile de prioritizare și alocare a fondurilor CNI de către primari, am aflat de la vicepreședintele Asociației Comunelor din România, Valentin Ivan.

„Criteriile CNI sunt binevenite. Nu doar pentru CNI, ci pentru toate programele, implicit «Anghel Saligny». Eu sunt un vehement susținător al prioritizării în ordinea firească a investițiilor, în sensul în care prima dată trebuie să tratăm educația, după care trebuie să tratăm sănătatea – apă, canalizare, care rezonează direct și în educație, și în sănătate. Ulterior, ne concentrăm pe alte utilități cum este gazul metan și apoi drumurile. Eu sunt un aspru critic al faptului că acum asfaltăm și mâine distrugem asfaltul, ca să punem apă și canalizare”, a explicat pentru Tribuna Financiară Valentin Ivan.

Valentin Ivan, primar comuna Sadu & președinte ACoR Sibiu

Temerea unor primari cu proiecte în stadii incipiente este că acestea vor suferi întârzieri, iar localitățile vor fi lipsite de beneficiile acestor proiecte.

„Da, vor rămâne în urmă, dar este o situație cu mai multe efecte pozitive decât dacă ne-am fi dus cu ele la grămadă, fără să aibă niciun fel de prioritizare. Nu sunt de acord ca din coșul general să fie făcute plăți doar în funcție de primul venit, primul servit. Nu cred că este firesc, cred că este mai bine să fie o cronologie determinată pe prioritizare în funcție de maturitate și de componente”, mai arată Valentin Ivan. De altfel, comuna pe care acesta o administrează, Sadu, are în derulare un obiectiv finanțat de CNI.

Sadu – grădiniță pentru 120 de copii, cu finanțare CNI

„Grădinița este numărul unu de prioritate la clasificația priorităților pe proiectele de investiții, pentru că este o componentă de educație, chiar dacă este pe CNI. Mai avem foarte puțin de lucru la ea. Suntem la ultimele finisări. Tot în sarcina CNI se află și amenajarea unui loc de joacă. În sarcina noastră sunt încă 500.000 de lei pentru celelalte lucrări de amenajare în curtea interioară. Noua grădiniță acoperă nevoia pentru 120 de copii. O să avem și o extensie, pentru că gândim în perspectivă. O să facem o construcție modulară lipită de această clădire, după ce o vom prelua de la CNI, cu rol de creșă și grădiniță. Avem cerințe foarte mari pentru creșe și vrem să facem cel puțin două grupe de creșe, bazându-ne pe faptul că la grădinița nouă cu program prelungit avem toată infrastructura logistică – bucătărie cu toate dotările – vrem să facem o conectivitate directă, ca să eliminăm alte costuri suplimentare și, bineînțeles, să fim eficienți”, a declarat Valentin Ivan, primarul comunei Sadu.