Astrid Fodor, primarul municipiului Sibiu, a oferit informații către fosta Securitate sub numele conspirativ „Aurora”, conform unei adeverințe publicate de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, relatată de Libertatea.ro. CNSAS a concluzionat că nu se întrunesc condițiile legale pentru a fi considerată colaborator al Securității.

Potrivit adeverinței din 19 iunie 2024, CNSAS a analizat documente existente în arhive și a constatat că informațiile transmise de Astrid Fodor nu vizau denunțarea unor activități împotriva regimului comunist și nu aveau ca efect restrângerea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. În consecință, instituția nu a atribuit primarului calitatea de colaborator al fostei poliții politice.

Ce conțin notele informative identificate

Cercetătorii CNSAS au descoperit două note informative semnate sub pseudonimul „Aurora”. Prima, datată 29 februarie 1984, se referă la o posibilă comandă de 45.000 de costume din partea unei firme din Germania pentru Întreprinderea „Steaua Roșie” din Sibiu.

A doua notă, din 14 iunie 1985, menționează comportamentul unui director tehnic de la Întreprinderea „Libertatea” din Sibiu, în cadrul unei întâlniri cu reprezentanți străini. Conform sursei, acesta „susținea cu putere și de convingere cunoscute interesele întreprinderii”.

Nu există semnat un angajament de colaborare

CNSAS mai precizează că în arhivele SRI nu s-a păstrat dosarul personal al lui Astrid Fodor și nu a fost găsit un document semnat de angajament cu Securitatea. De asemenea, din conținutul celor două note nu reiese că informațiile transmise ar fi contribuit la îngrădirea drepturilor omului sau la represiuni politice.

„Documentele citate nu fac referire la activități sau atitudini potrivnice regimului. De asemenea, nu rezultă că persoana verificată ar fi vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului”, se menționează în adeverința CNSAS.

Astrid Fodor a reacționat la cele relatate în presă

Pe pagina de Facebook a Primariei Sibiu a fost postată, in jurul orei 15.30, o reacție la cele aparute în presa natională și locală.

“Așa cum concluzionează și Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securității prin documentul făcut public, nu am fost nici colaborator și nici lucrător al Securității comuniste. Pentru transparență și claritate, doresc să explic în detaliu. Nu am oferit informații din proprie inițiativă. Presupun că, pe vremea regimului comunist, fabricile care desfășurau activitate de import-export erau monitorizate de un ofițer de securitate, responsabil pe această linie. Și Libertatea Sibiu era o astfel de fabrică, prin natura activității având multe contacte externe, derulate prin intermediul întreprinderilor de comerț exterior. Ca regulă, șeful de protocol al fabricii era obligat să înregistreze în registrul de protocol toate delegațiile străine care intrau în fabrică, numele celor care participau la întâlnire din partea fabricii și a întreprinderii de comerț exterior din București și tema discuției ce urma a se purta. Acest registru era verificat de ofițerul de securitate, iar reprezentanții din cadrul fabricii Libertatea prezenți la aceste întâlniri cu partenerii externi erau invitați din când în când la o discuție cu ofițerul de securitate. Eu eram la acea vreme responsabilă cu exporturile de stofe realizate prin ICE Confex. În această calitate, și eu m-am numărat printre cei intervievați. Discuțiile s-au desfășurat la sediul fabricii, în sala de protocol, și durau doar câteva minute. Întrebarea era în esență aceeași de fiecare dată, ofițerul fiind interesat să știe dacă, pe lângă discuțiile profesionale, s-a vorbit și despre alte teme precum nemulțumiri legate de regimul comunist sau de conducerea țării. Răspunsul meu, atunci când am fost întrebată, a fost mereu că nu au existat astfel de discuții, conversațiile purtate limitându-se la obiectul de activitate al fabricii. Asta era, de fapt, și realitatea, pentru că atât noi, cât și partenerii de afaceri externi, în afară de amabilități protocolare, vorbeam strict de chestiuni profesionale.” – Astrid Fodor, Primarul Municipiului Sibiu.

Astrid Fodor membră FDGR a devenit primar al Sibiului în 2014, după ce Klaus Iohannis a fost ales președinte al României. A fost consilier local și viceprimar între 2008 și 2014, iar ulterior a fost aleasă, de trei ori, primar.