Fiecare dintre noi știe sau a auzit de cazuri în care persoane tinere s-au confruntat cu dureri în piept, urmate de greață și amețeală, care le-au adus la Urgențe. Diagnosticul: infarct miocardic acut. În rândul tinerilor, nivelul de stres este mult mai ridicat decât acum 15–20 de ani, amplificat de digitalizare, fluxul constant de informații și vicii asociate. 

Deși infarctul miocardic este în general asociat cu înaintarea în vârstă, aproximativ 1 din 10 pacienți cu infarct miocardic are sub 45 de ani, conform Arcadia Spitale și Centre Medicale.

Conform statisticilor naționale, România are una dintre cele mai mari rate de mortalitate cardiovasculară din Europa, cu peste 830 de decese la 100.000 de locuitori anual, dublu față de media europeană. Privind la noi în „curte”, Clinica de Cardiologie Sibiu gestionează un volum semnificativ de internări pentru afecțiuni cardiovasculare, incluzând sindroame coronariene acute, insuficiență cardiacă, aritmii și hipertensiune arterială. 

„La nivel local, Clinica noastră a implementat strategii pentru reducerea mortalității, inclusiv acces rapid la angioplastie și educație pentru recunoașterea timpurie a simptomelor. Ca număr de cazuri de infarct miocardic acut, în evidența Clinicii noastre s-au înregistrat aproximativ 370 cazuri de infarct miocardic acut/an în ultimii 3 ani. Infarctul miocardic (IM) la tineri (sub 55 de ani) a devenit o preocupare tot mai mare în practica cardiologică, inclusiv în Clinica de Cardiologie a Spitalului Clinic Județean de Urgență Sibiu. Această afecțiune, odată considerată specifică vârstelor înaintate, afectează acum un număr în creștere de persoane tinere, ridicând întrebări legate de cauze, factori de risc, semne timpurii și strategii de prevenție”, explică Teodoru Minodora, șefa Clinicii de Cardiologie a SCJUS.

Potrivit șefei Clinicii de Cardiologie din cadrul Spitalului Clinic Județean Sibiu, se observă o tendință alarmantă de creștere a incidenței infarctului miocardic în rândul adulților tineri, atât la nivel global, cât și în județul Sibiu. Numărul internărilor pentru sindroame coronariene acute la persoane sub 55 de ani a crescut considerabil în ultimii cinci ani. 

„În ultimii ani, am observat o creștere a internărilor, reflectând povara mare a bolilor cardiovasculare în România, unde acestea sunt responsabile pentru peste 60% din decese. Această tendință este agravată de prevalența ridicată a factorilor de risc, cum ar fi hipertensiunea (aproximativ 43% din populație) și obezitatea”, mai adaugă șefa Clinicii de Cardiologie.

Când apare infarctul miocardic

Infarctul miocardic apare atunci când fluxul sanguin prin arterele coronare este blocat, de obicei din cauza unei tromboze care obstrucționează o arteră coronară. La tineri, cauzele sunt multifactoriale:

– Ateroscleroza prematură: Depunerea de plăci de colesterol pe pereții arterelor coronare este principala cauză, fiind accelerată de factori precum dislipidemia (colesterol LDL crescut), fumatul și hipertensiunea arterială.

– Fumatul: Este cel mai frecvent factor de risc la tineri, favorizând formarea trombozei și deteriorarea vaselor de sânge.

– Obezitatea și diabetul zaharat tip 2: Creșterea prevalenței obezității, asociată cu alimentația nesănătoasă și sedentarismul, contribuie la dezvoltarea sindromului metabolic, care crește riscul de IM de 2-4 ori.

– Consumul de substanțe: Utilizarea cocainei sau amfetaminelor poate declanșa spasme ale arterelor coronare, ducând la infarct.

Rolul stresului, alimentației și lipsei activității fizice

Stresul, alimentația nesănătoasă și sedentarismul contribuie semnificativ la creșterea riscului de infarct miocardic în rândul tinerilor. Potrivit medicilor cardiologi, stresul cronic, frecvent în profesiile solicitante și în contextul unui stil de viață accelerat, determină creșterea nivelului de cortizol și favorizează hipertensiunea și inflamația vasculară. O alimentație dezechilibrată, bogată în grăsimi saturate, zahăr și sare, favorizează obezitatea și dislipidemia, iar lipsa activității fizice regulate amplifică riscul de diabet și alte afecțiuni cardiovasculare. Specialiștii recomandă adoptarea unei diete mediteraneene și cel puțin 150 de minute de activitate fizică moderată pe săptămână, precum mersul alert, înotul sau ciclismul.

Predispoziții genetice și afecțiuni preexistente

Istoricul familial de boli cardiovasculare premature — infarct miocardic sau moarte subită la rude de grad I înainte de 55 de ani la bărbați și 65 de ani la femei — crește semnificativ acest risc. Un exemplu frecvent este hipercolesterolemia familială, caracterizată prin niveluri foarte ridicate de colesterol LDL încă din copilărie. Printre afecțiunile care pot predispune la infarct se numără diabetul zaharat, hipertensiunea arterială, bolile autoimune precum artrita reumatoidă sau lupusul, și trombofiliile ereditare, care cresc tendința de formare a cheagurilor de sânge. De asemenea, anomaliile congenitale ale arterelor coronare și cardiomiopatiile pot contribui la apariția infarctului.

Bărbați vs. femei

Bărbații sub 55 de ani sunt mai predispuși la infarct miocardic decât femeile, datorită protecției hormonale oferite de estrogeni la femei înainte de menopauză. Totuși, femeile tinere cu factori de risc precum fumatul, diabetul sau utilizarea contraceptivelor orale prezintă un risc semnificativ. De asemenea, femeile tind să aibă simptome atipice (ex. oboseală, greață, durere abdominală), ceea ce poate întârzia diagnosticul și tratamentul, crescând mortalitatea.

Semnele timpurii ale infarctului miocardic

Recunoașterea rapidă a simptomelor este esențială pentru intervenția promptă. Semnele tipice includ:

– Durere toracică intensă descrisă ca o presiune, strângere sau greutate în centrul pieptului, care poate iradia spre brațul stâng, gât, maxilar sau spate. Durerea persistă mai mult de 15 minute și nu cedează în repaus.

– Dificultăți de respirație: Senzația de lipsă de aer, uneori asociată cu disfuncția ventriculară.

– Transpirații reci, greață, vărsături: Mai frecvente la femei și diabetici.

– Amețeală sau leșin: Poate indica o disfuncție cardiacă severă.

– Oboseală neobișnuită: Un semn atipic, mai ales la femei sau la persoane varstnice.

În unele cazuri, infarctul poate fi „silențios” (fără simptome evidente), fiind descoperit ulterior prin investigații. Dacă apar aceste semne, este crucial ca pacientul să apeleze cât mai rapid serviciul de urgență.

Recomandări pentru prevenția infarctului la tineri

Prevenția primară este cheia pentru reducerea riscului de IM la tineri. Recomandările includ:

– Adoptarea unui stil de viață sănătos:

– Dietă echilibrată: Dieta mediteraneană, cu reducerea consumului de grăsimi saturate, sare și zaharuri.

– Activitate fizică regulată: Minimum 150 minute/săptămână de exerciții moderate (ex. mers rapid, jogging).

– Renunțarea la fumat: Este cea mai eficientă măsură de prevenție, reducând riscul cardiovascular cu până la 50% în primii ani.

– Gestionarea stresului: Tehnici de relaxare, yoga sau consiliere psihologică.

– Screening regulat: Persoanele cu factori de risc (istoric familial, obezitate, fumat) ar trebui să efectueze controale cardiologice anuale după 30 de ani, incluzând EKG, profil lipidic, măsurarea tensiunii arteriale și glicemiei.

– Controlul factorilor de risc: Tratamentul precoce al hipertensiunii, dislipidemiei și diabetului este esențial. Statinele, antihipertensivele și antidiabeticele pot fi prescrise în funcție de caz.

Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu beneficiază de o infrastructură modernă pentru gestionarea infarctului miocardic. Diagnosticul rapid se realizează prin electrocardiogramă (EKG), esențială pentru confirmarea infarctului prin evidențierea modificărilor specifice, analize de sânge pentru măsurarea troponinei, un marker al leziunilor cardiace, ecocardiografie pentru evaluarea funcției cardiace și identificarea zonelor afectate, precum și coronarografie, care permite vizualizarea blocajelor arteriale. 

Tratamentul de urgență include angioplastia primară, procedura de elecție ce constă în deschiderea arterei blocate și montarea unui stent, terapia medicamentoasă cu aspirină, antiagregante plachetare, trombolitice (atunci când angioplastia nu este disponibilă imediat), beta-blocante și nitroglicerină. De asemenea, pentru pacienții cu risc crescut de aritmii severe, se pot implanta dispozitive cardiodefibrilatoare interne.