Decizia fostei administrații Trump de a majora taxele vamale pentru automobilele și componentele auto provenite din Europa va produce, cel mai probabil, un dezechilibru semnificativ în comerțul transatlantic. Măsura, justificată prin protejarea producătorilor auto americani, lovește indirect și regiuni din Europa Centrală și de Est, profund integrate în lanțurile globale de aprovizionare – printre care și zona industrială a Sibiului.

Sibiul găzduiește una dintre cele mai dinamice platforme industriale din România, cu un ecosistem auto bine articulat: de la componente electronice și mecanice de precizie, până la soluții de siguranță auto. Aici operează subsidiare ale unor grupuri internaționale care furnizează piese pentru constructori auto europeni ce exportă în SUA. Prin urmare, efectul de domino generat de taxele vamale americane se va resimți și în Sibiu: comenzi diminuate, investiții amânate și presiuni suplimentare asupra eficienței operaționale.

Chiar dacă impactul imediat nu se va traduce în disponibilizări masive, companiile din zonă vor deveni mai prudente în extinderea capacităților de producție. În lipsa unui cadru stabil și predictibil, scenariile de relocare în afara regiunii nu mai pot fi excluse.

Zona industrială are un impact esențial atât asupra forței de muncă din municipiul Sibiu, cât și din județ, precum și asupra nivelului veniturilor la bugetul local. Este evident că întregul ecosistem de afaceri construit în jurul companiilor din zona industrială – atât pe verticală, cât și pe orizontală – va putea fi afectat.

Pe verticală (lanțul de aprovizionare):
Furnizorii locali de materii prime, subansamble, ambalaje etc. vor resimți o scădere a comenzilor pe măsură ce companiile mari își reduc producția. Transportatorii și logisticienii care lucrează exclusiv sau preponderent cu firmele auto din zonă vor simți imediat diminuarea fluxurilor de marfă. La fel, serviciile de mentenanță, automatizare sau IT industrial vor fi afectate în lanț, dacă firmele mari își reduc investițiile sau amână extinderile.

Pe orizontală (ecosistemul de suport):
Firmele de recrutare, training și forță de muncă temporară vor pierde contracte, întrucât angajările în zona industrială vor fi puse în așteptare. Unitățile de catering, curățenie, pază, facility management care deservesc halele și sediile industriale pot fi și ele afectate. Chiriile pentru birouri, hale sau parcări industriale pot deveni mai puțin profitabile în lipsa cererii.

În acest context, este esențial ca autoritățile locale să manifeste un sprijin real. Un posibil răspuns ar fi instituirea unui Consiliu Consultativ pentru Zona Industrială Sibiu, care să reunească administrația locală și reprezentanții companiilor pentru a identifica, punctual, nevoile și soluțiile. La fel de importante sunt facilitățile fiscale temporare – cum ar fi reducerea impozitelor pe clădiri și amânarea taxelor locale pentru firmele afectate – dar și optimizarea relației administrative prin crearea unui ghișeu unic dedicat companiilor din zona industrială, care să ofere suport rapid pentru autorizații, avize și extinderi.

Zona industrială a Sibiului nu poate fi privită doar ca un motor economic local. Este un nod într-o rețea globală. Iar într-o lume aflată în dezechilibru, capacitatea de adaptare locală poate face diferența între stagnare și progres.

Ciprian FARAON, mba
Președinte, Centrul INFOBiz
ciprian.faraon@infobiz.eu