Debutul în presă al lui Klaus Iohannis, Astrid Fodor, Raluca Turcan, Constantin Chiriac sau Nicolae Neagu. Cu ce se ocupau ei cu ceva decenii în urmă

I-am ales în funcţie de „vechimea” în viaţa publică locală şi fără vreo intenţie mânată de antipatia sau simpatia politică. Îi avem aici pe: Klaus Iohannis, Astrid Fodor, Raluca Turcan, Mircea Creţu, Nicolae Neagu, Constantin Chiriac, Dumitru Budrala şi Radu Vancu.

Klaus Iohannis, profesorul de Top 10 de la Bruk’

Prima apariţie la noi a fostului (cum trece vremea!) preşedinte Klaus Iohannis datează din 1993. Pe 6 iulie, pagina „Tribuna tinerilor” publica un „Teachers (fără apostrof!) Top 10” al liceelor sibiene. Au participat CFR-ul, Textilul, Lazăr, Artele, Sanitarul şi Brukenthal. La Brukenthal, profesorul Klaus Johannis (mai ştiţi, aşa se scria!) s-a situat pe locul 2. Era coleg de top cu Martin Bottesch, de pe locul 8. Ca o paranteză, m-a bucurat faptul că pe locul 2 la CFR s-a situat fostul meu profesor de română Marin Vâlceanu, iar pe 4, Livia Sava.

O altă menţionare a lui Johannis apare în 1997, pe 13 iunie fiindu-i menţionată prezenţa, ca inspector şcolar general adjunct, la lansarea unei noi ediţii a „Fibel”-ului, abecedarul german. Pe 23 septembrie 1997, Johannis tratează cu indiferenţă protestul elevilor de la Liceul nr. 6 împotriva mutării lor în spaţiile Liceului nr. 7. La sediul IŞJ Sibiu, protestatarii au cerut o întrevedere cu unul dintre inspectorii şcolari. „Singurul inspector prezent, Klaus Johannis, fără să dea nici o explicaţie în faţa mulţimii strânse la intrarea în instituţia pe care o conduce, a părăsit sediul fără să mai revină, cel puţin până după ora 13″, se scria în articol. Pe 25 septembrie, Tribuna titra şi prima declaraţie a lui Klaus Johannis pe tema aceluiaşi subiect. El a spus că: “fuzionarea celor două licee este definitivă”. O a doua declaraţie apare în 2 aprilie 1998, în contextul examenelor de bacalaureat, când viitorul primar, apoi preşedinte, spune “Conform documentelor oficiale, instituţia noastră interzice, cu desăvârşire, colectarea de fonduri pentru protocol. La nivelul Ministerului Educaţiei Naţionale s-au prevăzut sumele necesare pentru asemenea situaţii”. Primul interviu al lui în Tribuna apare în 6 iulie 1998, cu referire la aceeaşi sesiune de bac.

Astrid Fodor, preşedintele FSN de la „Libertatea”

Debutul actualului primar al Sibiului, Astrid Fodor, nu a fost tocmai favorabil. Aceasta era, în 1990, ca preşedinte al Comitetului Frontului Salvării Naţionale al Întreprinderii „Libertatea” (fabrica încă funcţiona, nu era făcută praf) protagonista unui conflict intern cu un salariat, economistul Octavian Hulea, care acuza că i s-a interzis să se exprime public la staţia de radioamplificare a fabricii. Incidentul s-a soldat iniţial cu o epigramă, „Microfonul confiscat”, publicată de noi în 6 februarie 1990: „Am vorbit la microfon / Poate nu am fost în… ton / Și atunci, au decretat: / Microfonul… confiscat!”. A urmat povestea mai pe larg, pe 15 februarie. Pe scurt, articolul, cu un titlu supercomunist, „Cine redă microfonul oamenilor muncii de la întreprinderea „Libertatea” Sibiu?” dezleagă, nu tocmai în favoarea reclamantului, cauza pentru care domnului Hulea i s-a interzis accesul la „difuzorul” de la „Libertatea”.

Într-o emisiune de la staţia de radioamplificare a fabricii, ec. Hulea a prezentat rezultatul unui sondaj de opinie despre „confirmarea sau infirmarea vechii conduceri a unităţii”, rezultat comunicat de „d-na Fodor Astrid”. Realizatorul emisiunii a făcut şi anumite comentarii defavorabile privind sondajul. Că ar fi „arbitrar, alegerile desfăşurându-se nedemocratic”. Tot atunci a fost făcută, „live” apologia fostei conduceri comuniste a Libertăţii, „care s-a străduit, şi în mare măsură a reuşit, să asigure salarii integrale întregului personal”. Rezultatul acestei „aventuri” la difuzor a fost că Astrid Fodor i-a interzis d-lui Hulea să mai vorbească la staţie. De menţionat că nu a existat vreo replică a conducerii FSN de la Libertatea.

A doua apariţie este la o diferenţă de ceva ani: 13 decembrie 1997. Într-o pagină a studenţilor de la Jurnalistică, apărută sub coordonarea lui Radu Selejan, intitulată „Între reformă şi tranziţie – o punte casabilă”, apare şi o referire despre „La La Libertatea… no comment!”, Pe scurt, conducerea fabricii, solicitată să spună care este stadiul reformei acolo, i-a pasat de colo până dincolo, fără vreun rezultat concret: portarul i-a trimis la conducere, respectiv „la d-na Astrid Fodor, șefa serviciului Desfacere”. În urma discuţiei telefonice, viitorul primar le-a dat o întâlnire la care nu a venit. Au fost pasaţi din nou, la secretara directorului care le-a spus că ea „nu mai poate lua legătura cu nimeni din conducere”. Atât.

Raluca Turcan a debutat cu o carte

Fostul ministru al Culturii şi preşedintele PNL Sibiu, Raluca Turcan, a avut prima apariţie publică la noi în ziar ca semnatar, mai exact co-semnatar al unei cărţi. Pe 19 iulie 2002, într-o pagină ce prezenta editura „Burg” şi apariţiile sale editoriale, apare şi cartea „Integrarea şi politica fiscală europeană”. Autorii: Theodor Stolojan şi Raluca Tătărcan. „Subiectul cărţii este de interes major – de unde vin banii şi pe ce se cheltuiesc resursele financiare ale Uniunii Europene şi conexiunea dintre integrarea europeană şi politicile fiscale naţionale” se spunea despre carte. Poate vă va mira numele de Tătărcan, este cel al Ralucăi Turcan de dinainte de căsătorie.

Următoarea referire apare în 2004, pe 23 iulie, unde, citându-se o informaţie venită via Rompres, („Agenţia Naţională Rompres are ştiri şi pentru sibieni”) aflam că Alianţa DA a decis, la nivel central, ca pentru Sibiu să candideze „consilierul personal al preşedintelui PNL Theodor Stolojan, anume Raluca Tătărcan”.

Prefectul Creţu, primar ales la Tălmaciu

Prefectul Mircea Dorin Creţu a debutat în presă în 1996, ca fiind candidatul CDR (Convenţia Democrată Română) la funcţia de primar al oraşului Tălmaciu. Pe 5 iunie Tribuna publica rezultatele primului tur, unde Creţu îl avea contracandidat în „finala” localelor pe Constantin Popa, de la PL ’93 (o aripă „ruptă” din PNL). Câştigător a fost tot Creţu, cu 2524 de voturi faţă de cele 943 ale lui Popa. Cu ceva mai consistent apare Mircea Creţu în acelaşi an, pe 6 august: „Priorităţi pe agenda de lucru a Primăriei”. Proaspătul primar spunea reporterului Tribunei că se vor continua lucrările la piaţa agroalimentară, se vor moderniza instalaţiile de încălzire centrală din cartierul „Firul Roşu”, rezolvare problemei căldurii la blocurile din Piaţa Textiliştilor, extinderea şi modernizarea reţelei de apă şi canalizare, gaz metan la Tălmăcel şi Boiţa.

Nicolae Neagu, inginer la „Metalurgica” (?)

Actualul senator PNL Nicolae Neagu (dacă despre el este vorba şi nu avem de-a face cu o coincidenţă de nume) se pare că a debutat timpuriu în presă, încă din regimul „celălalt”, ca tânăr inginer la întreprinderea „Metalurgica” (ulterior „Metalcar”): prima apariţie a numelui său a fost pe 2 aprilie 1989 când Tribuna Sibiului scria despre o masă rotundă ce a avut loc la Institutul de subingineri pe tema „Valorificarea potenţialului ştiinţific al studenţilor”. Nicolae Neagu, reprezentând „Metalurgica”, spunea, referitor la subiectul tratat, că „Grupurile de concepţie sunt cele mai îndreptăţite să ofere teme pentru lucrarea viitorului absolvent. Coordonarea trebuie să fie mixtă (institut-întreprindere)“.

Pe 14 aprilie acelaşi an, „tînărul inginer Nicolae Neagu”, (repetăm, dacă este aceeaşi persoană cu actualul senator) era şeful atelierului de proiectare şi făcea referire la „amploarea efortului novator, comparabil cu cel existent într-o mare şi reprezentativă unitate constructoare de maşini” şi prezenta noile produse „asimilate” (aşa scrie reporterul), printre care un autotren specializat pentru transportul containerizat de pâine, un alt furgon tot pentru pâine, o instalaţie mobilă pentru schimbat ulei şi întreţinere utilaje de construcţii etc”.

Constantin Chiriac, tânăr actor debutant la Teatrul de Stat Sibiu

Managerul Teatrului Naţional „Radu Stanca” şi Președintele Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu, Constantin Chiriac, este şi el unul dintre veteranii spaţiului public tipărit sibian. Prima sa apariţie în presă a fost pe 1 octombrie 1980. În cadrul Festivalului „Cibinium” („mama” multor evenimente culturale de acum), s-a pus în scenă piesa de teatru „Statornicie”, de Radu Selejan, regizată de Radu Basarab. Scenografia era semnată de Judit Fekete-Kotay, muzica de Mircea Popescu, iar luminile erau asigurate de către Alfred Sommerburger. Aici apare ca debutant pe scena de la Sibiu Constantin Chiriac, alături de Anişoara Popa, Ion Buleandră, Nicolae Călugăriţa, Sandu Popa, Rodica Turbatu, Benedict Dumitrescu, Ion Ghişe şi Paul Mocanu.

Pe 10 mai 1981 apare şi menţionarea tânărului Constantin Chiriac ca având rolul principal, în piesa „Monolog cu faţa la perete“ de Paul Georgescu, prezentată în premieră la Teatrul de Stat. „Piesa este un vibrant omagiu adus comuniştilor ce s-au jertfit în lupta pentru libertatea şi independenţa poporului român”, se spune în articol. Se precizează în ştire că Chiriac este „absolvent al I.A.T.C. Bucureşti, promoţia 1980”. În alte roluri erau: Eugenia Dimitriu-Barcan, Ion Ghişe, Ovidiu Stoichiţă, Alexandru Bălan, Dan Turbatu şi Nae Floca-Acileni. Spectacolul era regizat de Iulian Vişa.

Dumitru Budrala, aceeaşi preocupare: filmul documentar

Managerul (şi fondatorul) ASTRA Film, Dumitru Budrala, a avut prima sa apariţie în presa sibiană de mare tiraj tot în 1980, pe 6 decembrie. Articolul intitulat „Jina: „Atenţie! Filmăm!”” face referire la „viaţa cinematografică” a localităţii şi implicarea în acest proiect a mai multor „profesori şi învăţători, directori de şcoală şi cămin cultural, studenţi”, fiind nominalizaţi, printre alţii „fraţii Gheorghe şi Dumitru Budrală”. Sunt menţionate şi primele producţii, „Obiceiul nunţii la Jina”, socotit „din motive tehnice şi regizorale” un eşec, urmat însă de pelicula de succes „Gruiul Jinei”. „Cărţile de specialitate studiate, dezbaterile spontane pe marginea unor evoluţii marcante în istoria celei de a 7-a arte ne încredinţează că cineaştii din Jina ştiu ce vor şi că vom mai consemna într-un timp nu prea îndepărtat alte reuşite”, spunea jurnalistul.

Dumitru Budrala (pe atunci menţionat ca Budrală) mai apare, după un an, în 22 ianuarie 1981, ca prezentând filmul „Gruiul Jinei” la un eveniment cultural din comuna Corbi-Argeş „Secvenţele primului film realizat de cineclubul jinarilor condus de Dumitru Budrală – „Gruiul Jinei” – seturile de diapozitive „Jina şi Corbi în imagini”, „Monumente istorice din Jina“ şi „Întîlnirea junilor de la Sălişte“ care impregnează memoria de celuloid cu vechile dansuri „Muşamaua” sau „Bunul” au provocat reacţii spontane de meritare, satisfacţie, bucurie”, se arată în articol.

Radu Vancu, tânăr student la litere în anii ’90

Scriitorul şi activistul Radu Vancu, cunoscut, dincolo de lumea literară, mai ales graţie implicării în mişcarea de protest „Vă vedem din Sibiu”, a avut şi el perioada sa de debut în Tribuna. Pe 20 mai 1998, el era trecut ca fiind printre studenţii sibieni premiaţi la Colocviul Naţional Studenţesc “Mihai Eminescu”, a XXIV-a ediţie, de la Iaşi. ULBS a mers cu o delegaţie consistentă: 14 studenţi. Cinci dintre ei au obţinut premii: premiul III – Rusalina Fleacă, pentru “Aspecte ale neoplatonismului în proza lui Eminescu”; premiul special pentru “Aspiraţia spre transfigurare între fiinţă şi nefiinţă la Mihai Eminescu” – Călin Sămărghiţan; premiu special pentru traducerea în germană a poeziei “Ce suflet trist” – Emilia Lucaşiu. Radu Vancu a fost câştigătorul unei menţiuni pentru “Preot şi filozof”, interpretare de text, secţiunea poetică stilistică, alături de Rodica Grigore, cu “O plimbare prin pădurea narativă”. A doua apariţie a lui Vancu este după o lună, pe 2 iunie, ca unul dintre directorii de scenă, alături de Camelia Gligorea şi Ana Maria Bedreagă ai piesei de teatru „Les precieuses ridicules” de Moliere, pusă în scenă, în limba franceză, de către trupa de teatru studenţesc „ICAR” în colaborare cu Biblioteca Franceză a Universităţii „Lucian Blaga“.

*

Au fost aici doar câteva persoane/personaje publice ale Sibiului pe care le-am ales pentru a le urmări „debutul” în presa locală şi în viaţa publică a Sibiului. Pentru că ştiu că e plin de bănuitori pitiţi de după tastatură care au idei, spun clar aici că ceea ce am publicat este strict de dragul informaţiei şi infomării. Că mai aud pe unul sau pe altul care are impresii că dacă publici o lansare de carte sau întreruperile de curent, precis este la comanda cine ştie cărui beneficiar ocult.