Jocurile Olimpice de vară din 1972, de la Munchen, rămân în istorie prin atacul terorist asupra delegației Israelului, prin tragedia acelui incident și urmările sale complexe. În memoria bunicilor sibieni de astăzi, însă, se mai găsește cu siguranță un eveniment, petrecut chiar pe străzile orașului și pe drumurile județului: parcursul flăcării olimpice, dinspre Grecia spre Germania.

Organizatorii de la Munchen au decis înaintea Olimpiadei ca traseul flăcării olimpice spre capitala Bavariei să includă România și Sibiul. De fapt, să includă cât mai multe comunități dintre Giurgiu, locul de intrare în țară și Moravița, locul de ieșire. Așa se face că, pe lângă municipii reședință de județ, flacăra olimpică a ajuns, ocolind, și în orașe precum Călan sau Hunedoara, aflate dincolo de ruta obișnuită de ieșire din țară. În total, un traseu de cinci zile.

Flacăra olimpică intră, așadar, în România pe data de 13 august, pe la Giurgiu, acolo unde se organizează un eveniment de amploare cu pionieri, cuvântări, cu hora prieteniei româno-bulgare, cu sportivi din cel două „țări vecine și prietene”. Primul purtător român al flăcării olimpice a fost canoistul român Leon Rotman, astăzi în vârstă de 89 de ani, campion olimpic în 1956, la Melbourne. Pe întreg teritoriul României flacăra avea să treacă prin 593 de schimburi, de la câte un sportiv la altul.

La București, firește, a urmat un alt eveniment, pe Stadionul ˝23 August˝, după care flacăra a ajuns în fața Casei Centrale a Armatei, Cercul Militar Național de astăzi. 

A doua zi dimineață flacăra parcurge un drum de-a lungul căruia este purtată de sportivi din diverse discipline, inclusiv cicliști, motocicliști și automobiliști. Ajunge la Pitești, apoi la Râmnicu Vâlcea și, la sfârșitul zilei, la Sibiu.

Tribuna publica pe 13 august, încă înaintea sosirii, un articol despre ce se va întâmpla la Sibiu:  „După preluare, ştafeta va fi purtată succesiv de sportivi din tot judeţul, reprezentând sporturile olimpice: atleţi, voleibalişti, handbalişti, călăreţi etc. Ultimele două schimburi — de la intrare în Sibiu pînă în Piaţa Unirii — vor fi formate din Friedrich Schneider, maestru al sportului, campion naţional la aruncarea ciocanului şi Vasile Pichea, vicecampion naţional la cros. La 19:50, în faţa hotelului „Bulevard" va avea loc ceremonia primirii, aprinderii şi aşezării flăcării olimpice pentru popasul de o noapte în Sibiu˝. Ceea ce s-a și întâmplat!

În imaginile din Tribuna, surprinse de Fred Nuss, se văd oameni ieșiți pe străzi pentru a aplauda flacăra și a saluta sportivii care au însoțit-o. În total, 42 de sportivi au realizat ștafeta prin județul Sibiu.

„… După solemnitatea de primire, la care a luat cuvîntul Constantin Buzdughină, vicepreşedinte al Consiliului popular municipal Sibiu, a urmat un reuşit program cultural-artistic, încheiat cu o „Periniţă“, în faţa hotelului „Bulevard”, locul unde va arde pentru o noapte flacăra olimpică”- scria ziarul „Sportul” pe 15 august 1972.

Flacăra olimpică s-a aflat, deci, în fața Hotelului Bulevard, acolo unde, deasupra intrării, a fost instalat un baner cu ˝CITIUS, ALTIUS, FORTIUS˝ ( „mai repede, mai sus, mai puternic”). În zorii zilei de 15 august 1972, flacăra a fost purtată spre ieșirea din județ și predată, la Miercurea, Elenei Ailoaie, membră a echipei de handbal „Textila” Sebeș.

„Pentru a marca evenimentul, Oficiul judeţean de turism a organizat o vitrină consacrată viitoarei olimpiade, iar Direcţia judeţeană de poştă şi telecomunicaţii va organiza un stand unde se vor desface plicuri şi efecte poştale cu emblema Olimpiadei”- anunța Tribuna din 13 august 1972.

În drumul său spre graniță, flacăra olimpică a trecut prin comunități din județele Hunedoara, Arad și Timiș și a ieșit din România pe la Moravița. A ajuns pe Stadionul olimpic din Munchen pe data de 26 august 1972.

În acel an, la Olimpiadă, sportivii români au obținut  16 medalii, între care cea de aur a lui Ivan Patzaichin.

Nicolae EREM