Articol
Strada Mitropoliei nr. 1. Clădirea este situată la intersecția cu str. S. Brukenthal, cu baza spre str. Mitropoliei, fiind construită în anul 1898 de Adolf Reissenberger, pe locul a două proprietăţi care îi aparţineau.
În vechea clădire, la nr. 3, au locuit, la sfârşitul sec. al XIX-lea, Ioan Raţiu şi Dr. Carl Albert Artz von Straussenburg. La parter erau mai multe spații comerciale. După 1925 clădirea este cumpărată de Banca Oaşia care îşi instalează sediul aici. Aici a funcţionat şi Societatea de turism Brădetul, cea care a construit, în 1937, cabana Fântânele. Banca a fost fondată în anul 1925 şi lichidată în 1948. Primul preşedinte a fost Ioan Petra Oaşia şi administrator delegat Dr. Nicolae Petra. Hotărârea de înfiinţare a băncii s-a luat la Bucureşti în zilele 9 şi 10 decembrie 1925. Au participat Ioan Petra Oaşia, Dr. Nicolae Petra, Jean Dobrovici, Ilie Floaşiu şi Iosif Gârbacea. În data de 7 februarie 1927, Consiliul de administraţie alege ca preşedinte pe Dr. Nicolae Petra (urmare a decesului lui Petra Oaşia), care va conduce banca până la lichidare. În data de 20 martie 1948 se hotărăşte transformarea băncii în societate comercială, cu denumirea „Oaşia S.A.”, nemaifăcându-se operaţiuni bancare. În anul 1950, prin Decretul 92/50, banca şi casa au fost naţionalizate.
Strada Mitropoliei Nr. 2A. Clădirea este amplasată la intersecția străzii Mitropoliei/ Măcelarilor cu strada Al. Odobescu/ strada Pempflinger. Pe faţada ei este o frescă reprezentând o stemă de breslă cu monograma MS şi anul 1574. În 1745, odată cu inaugurarea liniei poștale Viena-Sibiu, aici va funcționa primul oficiu poștal din oraș, oficiul Poștal superior cezaro-crăiesc/ K.k. Post Direktion până în 1775 când se mută în Piața Mare nr.8, unde era sediul central al poștei pentru întreaga Transilvanie. Direcția Poștei și Telecomunicații, sediul 3, se mută la 1 octombrie 1904 în noua clădire din str. Mitropoliei nr.14. Aici se afla Farmacia de campanie cezaro-crăiască, a doua ca vechime din Sibiu, care din 1795 s-a privatizat. În 1899 casa este cumpărată de Primărie care îşi mută aici o parte din birouri şi servicii: Serviciul de măsuri și greutăți, Biroul de înregistrări, oficiul de matriculare, caseria Întrepriderii de aprovizionare cu apă, Ocolul silvic, Autoritatea Industrială de Primă Instanță a Municipiului Sibiiu, Serviciul Sanitar Municipal. În perioada comunistă a fost Căminul de bătrâni Nr.2 (1959-1990).
Informăm pe toți cititorii pasionați de istoria locală, că – în curând – va apare lucrarea „Sibiul înainte de Sibiul de azi. Istorie Ilustrată. Colecție de cărți poștale vol. III”. (va urma) ing. Ioan Dejugan