În anul 1931, în absența președintelui Vasile Goldiș, motivată medical,  care de la adunarea de la Caransebeș nu a mai putut  conduce efectiv agendele Astrei, cuplată cu demisia doctorului Octavian Russu din funcția de vicepreședinte, dar și lipsa lui Vasile Bologa ca cel mai în vârstă membru al comitetului central, povara rezolvării tuturor problemelor cade în sarcina Dr. Gheorghe Preda, conducătorul de facto al  instituției transilvane („Transilvania”, anul 62, 1931, nr. 1-8, ianuarie-august, p. 4-5).

Și în acest an pașii întreprinși pe la diferite ministere din București unde solicita sprijin în favoarea instituției conduse, sunt detaliați într-un raport adresat comitetului central, document păstrat la Sibiu (DJSAN, Fond Astra, doc. 2393/1931).

Este anul în care dă spre publicare câteva articole din domeniul medical: unul  analizează Noua lege sanitară și problema higienei și profilaxiei mintale („Sănătatea publică”, București), apoi Raporturile dintre Psihologie, Neurologie și Psihatrie (Cluj, Tipografia „Transilvania”), O hipoteză biologică asupra psihismului (București, Tipografia „Cultura”), Asupra diagnosticului în psihonevroze, în colaborare cu dr. Popescu (Sibiu, Tipografia Școalei pregătitoare a infanteriei), Individualismus durch Prisma des Kollectivpsichismus betrachtet (în „Medizinische Zeitschtrift”, Sibiu). Articolele de popularizare: O povață asupra solidarității omenești și Cum trebuiesc privite bunurile naturii,  ambele în „Calendarul pentru popor al Asociațiunii” pe anul 1931 întocmit de Horia Petra-Petrescu, p. 36-41;  Cu ocazia sărbătoriri profesorului Iorga, în „Telegraful Român”, completează lista sa de preocupări.  De asemenea, în 25 martie în Sala „Thalia” din Sibiu, Preda ține un discurs la aniversarea  a 60 de ani de viață a istoricului Nicolae Iorga și trimite o telegramă de felicitare savantului român (DJSAN, Fond Astra, doc. 3541/1931). Alocuțiunea este publicată sub titlul Cuvânt de introducere la festivalul dat în onoarea profesorului N. Iorga în coloanele „Telegrafului Român”, anul LXXIX, 1931, nr. 26-27 din 1 aprilie, p.1, 3. Gheorghe Preda scria: „Acest  festival este expresia spontană a unui sentiment de recunoștință și admirație venit din partea Ardealului întreg, față de acela ce a fost, este și rămâne eroic luptător pe terenul cultural, social, politic și național, marele savant și bunul român care împlinește în acest an 60 de ani de viață…”. La această telegramă omagială, sărbătoritul a răspuns tot cu o telegramă al cărui conținut îl devoalăm: „Dr. Gheorghe Preda, Astra, Sibiu. Adânc mișcat de buna dumneavoastră amintire, nu doresc decât să vă fiu de folos și mai departe, cu aceeași râvnă și lipsit de orice interes personal. Iorga”.

La serbările de 10 ani de existență ale Universității române din Cluj, la care a luat parte și Președintele de onoare al Astrei, Majestatea Sa Regele Carol al II-lea, au fost delegați din partea comitetului central conducătorii de frunte ai Asociațiunii: Gheorghe  Preda, Octavian Russu, Ion Agârbiceanu („Transilvania”, anul 62, 1931, nr. 1-8, p. 23). 

Din șirul conferințelor susținute de Preda, reținem cea din cadrul despărțământului județean Sibiu cu titlul Contrastul în lume și viața omenească, iar din cel al întâlnirilor oficiale  menționăm  vizita  unei delegații de studenți din Franța, a uneia similare din Cehoslovacia, a renumitului profesor-sociolog francez Lucien Romier, a  Dr. Hertwig Iarnik, decanul Facultății de Litere din cadrul Universității „Masaryk” din Brno, cunoscutul filo-român, membru corespondent al Secției literar-filologică a Astrei.

În lipsa președintelui Goldiș, vicepreședintele Preda conduce lucrările Adunării generale a Asociațiunii desfășurate la Sfântul Gheorghe, unde în deschidere sublinia următoarele: „Substituind pe dl. președinte îmi iau permisiunea să atrag prin câteva cuvinte atenția Dv. asupra importantei probleme morale care privește tot atât de mult activitatea și progresul „Astrei”, cât și activitatea și progresul țării noastre” („Transilvania, anul 62,1931, nr. 9-12, p.18).

Vizitează și în acest an numeroase despărțăminte, ține conferințe pe diverse teme, discută cu liderii locali ai Asociațiunii oferind soluții practice pentru rezolvarea unor probleme ce țin de bunul mers al activității acestora. Îl întâlnim la Oravița, Oradea  Sighet, Diciosânmartin (Târnăveni) unde ține conferințe pe teme diverse. În locurile unde nu ajunge fizic, trimitea despărțămintelor județene circulare privitoare la activitatea culturală (DJSAN, Fond Astra, doc. 1991 și 2258/1931). 

Atent și receptiv la evenimentele contemporane din țară, la aflarea veștii cu privire la decesele, din prima decadă a lunii ianuarie 1932, ale poetului ieșean Iacob C. Negruzzi (1842 – 6 ianuarie 1932) și a celebrului Constantin N. Hamangiu (1869 – 7 ianuarie 1932), de profesie jurist, specialist în drept civil, contributor de seamă la realizarea Codului Civil, a Codului General Român și a Codului Comercial, expediază familiilor îndoliate telegrame de condoleanțe (DJSAN, Fond Astra, doc.152, 153/1932).

Gheorghe Preda ia parte la acțiuni culturale desfășurate la Alba Iulia, Turnu Severin, Sinaia, trimite telegramă de felicitare lui Alexandru Vaida-Voevod la aniversarea a 60 de ani de viață (DJSAN, Fond Astra, doc. 525/1932).

 La aniversarea celor 50 de ani de viață ai poetului Octavian Goga , la Sibiu în 6 martie, participă o delegație numeroasă din Săliște și iau cuvântul mai multe personalități ale vremii: Dr. Gheorghe Preda, Ioan Lupaș, Mitropolitul Nicolae Bălan, protopopul Nicolae Togan și generalul Christian Vasilescu. Cu aceast prilej poetului i se decernează diploma de Cetățean de onoare al Sibiului („Transilvania”, anul 63, 1932, nr.1-8, ianuarie-august, p. 25-26).

  În 24 iunie Preda solicită acceptul comitetului central al Asociațiunii pentru a se deplasa în despărțăminte cu scopul de a examina, la fața locului, activitatea acestora  și de a da sugestii și îndrumări pentru reorganizarea lor.

Merge la Sighet unde, în 27 septembrie, asistă la depunerea unei plăci comemorative pentru cei căzuți în războiul din 1916-1918, acțiune care în viziunea sa „ar trebui să servească drept exemplu și altor despărțăminte” („Transilvania”, anul 63, 1932, nr.1-8, p. 25).

În 2 octombrie ține Cuvântarea de deschidere prilejuită de Adunarea generală a „Astrei” de la Deva din care reținem: „Cu toată vitregia vremurilor, care mărește nervozitatea individuală și colectivă, nu mă îndoiesc un singur moment că membrii acestei adunări vor ști să discute și să soluționeze importantele probleme aduse la cunoștință, cu calmul, răbdarea și înțelepciunea ce caracterizează pe adevărații membri, dornici de binele și prosperitatea acestei instituții” . Textul citit se păstrează în arhivă, el fiind publicat  (vezi: DJSAN, fond Astra, doc. 3277/1932 și „Transilvania”, anul 63,1932, nr. 9-12, p. 133-141).

Înspre finalul anului, dr.Gheorghe Preda informa comitetul central că a participat  la serbările prilejuite de 1 Decembrie, organizate de despărțământul Mediaș al Astrei. Aici, în orașul de pe malurile Târnavei Mari,  susține conferința cu titlul Unirea și idealul nostru național (DJSAN, Fond Astra, doc. 3897/1932 și „Transilvania”, anul 63, 1932, nr. 9-12, p. 128).

  În anul următor, Gheorghe Preda publică în Calendarul Asociațiunii pe 1933, p. 86-92 un articol comemorativ dedicat generalului Traian Moșoiu (1868-1932) trecut la cele veșnice în 15 august, remarcat în bătăliile din timpul Primului Război Mondial și important om politic.

Pe tot parcursul acestui an de activitate, totalitatea lucrărilor administrative au fost conduse și supravegheate de vicepreședintele dr. Gheorghe Moga. În absența acestuia, intra în rol cel de-al doilea vicepreședinte dr. Gheorghe Preda, reprezentând Asociațiunea la diferitele solemnități, serbări și adunări organizate de despărțăminte ori/sau alte instituții culturale. În baza hotărârilor luate în cadrul adunării generale de la Deva, comitetul central a delegat pe Iuliu Moldovan – președinte, dr. Gheorghe Preda-vicepreședinte și dr.Liviu Ionașiu, membru al comitetului central să înmâneze lui Vasile Goldiș, aflat, încă în suferință, într-un sanatoriu din București, Diploma de membru de onoare al „Asociațiunii” („Transilvania”, anul 64, 1933, nr.1-2, p. 5-6).

La începutul anului 1934, publicistul N. D. Găvozdea publica la Cluj un articol cu titlul Frumoasele realizări ale „Astrei” din Sibiu după unire („Tribuna”, Cluj, anul III, 1934, nr.12 din 18 ianuarie, p. 6), de fapt un interviu realizat cu Gheorghe Preda despre rezultatele strădaniilor astriștilor în nobila misiune asumată de a ridica nivelul de cultură al maselor largi de români. Pe aceeași linie se înscrie și articolul intitulat 30 de ani de muncă, dedicat lui Gheorghe Preda apărut într-o publicație la  Sibiu  („Luceafărul”, Sibiu, anul I, 1934, nr. 4-5-6, p. 51, semnat: P.A.). De aici, spicuim: „Trei decenii de activitate închinată binelui obștesc formează desigur un titlu de laudă pentru oricine, dar când această muncă se desfășoară pe terenuri de activitate atât de variate și cu priceperea și stăruința dovedită de către neobositul vicepreședinte al Astrei dl. dr. G. Preda, trebuie să recunoaștem că asemenea oameni sunt rari, dar cu atât mai necesari pentru ridicarea neamului nostru.

Îl cunoșteam pe dl. dr. Preda de la conferințele ținute în  cadrele Astrei, când știa să ne captiveze cu verva sa, explicându-ne fenomene sufletești în legătură cu viața anormalilor, sau descriindu-ne cu o vie colorație țări și orașe vizitate, îl știam gata oricând să răspundă la chemarea diverselor societăți spre a conferenția și găsind în orice moment subiectul cel mai potrivit împrejurărilor și gustului publicului….” Reflexiile autorului se brodează pe broșura publicată de Preda intitulată Titluri și lucrări (Sibiu, Tipografia Dacia Traiană, 1934), o activitate scriitoricească  realizată în trei decenii din viața sa (1904-1934). Parcurgând titlurile cuprinse în această broșură, constatăm varietatea subiectelor cuprinse în cele aproape 100 de lucrări și articole. Acestea fac dovada certă a unei temeinice pregătiri, elaborate într-un stil cursiv, accesibil, lămurind probleme de medicină, abordând probleme de cultură generală ori atrăgându-le atenția asupra unor oameni, opere, orașe, țări, acelora care n-aveau posibilitatea să le cunoască altfel. Este doar o parte din viața sa de muncă susținută, dezinteresată și dedicată binelui obștesc.

  Anul 1934 înregistrează o activitate publicistică-scriitoricească remacabilă, Preda fiind autorul mai multor lucrări: articolul O nouă directivă a „Transilvaniei”  (vezi:„Transilvania”, anul 65, 1934, nr. 1, ianuarie-februarie, p. 2-6); Panegericul la înmormântarea fostului președinte Vasile Goldiș, rostit de vicepreședintele „Astrei” dr. Gheorghe Preda (Idem, p. 8-10 și DJSAN, Fond Astra, doc. 571/1934)); la 1 aprilie 1934, la Foeni (Timiș) s-a derulat comemorarea a 25 de ani de la moartea fostului președinte al Asociațiunii, Alexandru Mocsonyi „într-un cadru foarte impozant” după aprecierea gazetei sibiene. La această ceremonie din 1 aprilie 1934 au participat: Dimitrie Gusti, Alexandru Lapedatu, Dr. Vasile Bologa, Dr. Gheorghe Preda ca reprezentat al „Asociațiunii” și care a ținut o „vorbire omagială” subliniind rolul și locul lui Mocsonyi în această instituție de cultură (Idem, nr. 2, martie-aprilie, p. 70-74). Articolul Unul din creatorii și fondatorii „Astrei”: Axente Sever reprezintă cuvântarea rostită de Preda la Mediaș, în luna decembrie, cu ocazia dezvelirii monumentului acestui erou național și a serbării zilei „Astrei” („Transilvania”, anul 65, 1934, nr. 6, noiembrie-decembrie, p. 378-382). Utilizând pseudonimul Xaver, Preda publica un articol intitulat Picturi și biserici din Banat, un comentariu al tematicilor picturilor din Catedrala unită și Biserica ortodoxă din Lugoj („Societatea de mâine”, anul XI, 1934, nr.12, p. 188). În același context amintim și alte articole ale sale din acest an: Rostul Societăților culturale în raport cu școala („Luceafărul”, Sibiu, anul I, 1934, nr.1-2-3, p. 3-4); Ereditatea și Psihismul („Buletinul Eugenic și Biopolitic”, an. V, 1934, nr. 8-9-10, august-septembrie-octombrie, p.172-181); Câteva considerațiuni asupra copiilor anormali („Luceafărul”, Sibiu, anul I, 1934, nr. 4-5-6, p. 5-8); Medici celebri – † Profesorul Dr. I. Cantacuzino 1863-1934 („Viața ilustrată”, Sibiu, anul I, nr. 1, martie, p. 18-19). În același sens consemnăm și Cuvânt de laudă adus lui Aurel Vlaicu,  la Orăștie cu ocazia împlinirii a două decenii de la moartea acestuia („Calendarul pentru popor al Asociațiunii” pe anul 1934, p. 71-76); conferința Lupta din om și dintre oameni este publicată în gazeta „Foaia Poporului” (anul 42, 1934, nr. 46 din 11 noiembrie, p. 3); conferința de  la Orăștie se regăsește în arhivele sibiene (DJSAN, Fond Astra, doc. 571/1934). Interesul deosebit pentru secția Asociațiunii  „Șoimii Carpaților” îl întâlnim în alte două documente de arhivă (DJSAN, Fond Astra, doc. 2537 și 3853/1924); Preda îmbrățișează cu căldură idea ridicării unui bust fostului președinte al Astrei,  Andrei Bârseanu (DJSAN, Fond Astra, doc. 3854/1934.                                          (va urma)

Lucian Giura