Cu HoReCa, a avut loc ultima dezbatere publică a P.U.G. Sibiu – sibienii au uitat regulile vecinătății (?): „vecinul cel bun e ca pâinea cea de toate zilele!” (St. L. Roth)

Miercuri, 3 aprilie – în miezul zilei – am participat la ultima dezbatere publică organizată la Stadionul Municipal, alături de reprezentanții HoReCa și cetățenii interesați, înscriși pentru a asista la evoluția dezbaterii actualizării PUG 2011. Gazda manifestării a fost – ca și în precedentele dezbateri publice – echipa Primăriei municipiului Sibiu, condusă de primarul Astrid Fodor și secretarul general Dorin Nistor, fiind prezentă și arhitecta șefă a municipiului Sibiu – arh. Ioana Urdea, cu o întreagă echipă tehnică de monitorizare, comunicare și sprijin pentru desfășurarea în bune condițiuni a manifestării.

Ca și la precedentele dezbateri, deschiderea a fost o formalitate, primarul Astrid Fodor precizând că este ultima dezbatere planificată și rugând elaboratorul PUG să prezinte lucrarea, solicitând tuturor intervenienților să se prezinte nominal și să prezinte asociația sau firma pe care o reprezintă, pentru înregistrarea audio a întregii dezbateri.

Reprezentanții asocierii – câștigătorii concursului de soluții „Sibiul meu, Sibiul nostru” – echipa Alexandru și Ioana Cristian, nu mai are nevoie de prezentări, la această dezbatere fiind prezentat și expertul principal în domeniul protecției mediului, Dumitru Ungureanu, expertiza domniei sale fiind necesară pentru evaluarea componentei de mediu, a întregii documentații. Arh. Alexandru Cristian a făcut – din nou, iarăși – o amplă și succintă prezentare a PUG-ului preliminar, punând accent pe componentele relevante pentru publicul prezent în sală: centrele de cartiere, spațiile verzi (reprezentând 9,67% din suprafața intravilanului), etc.

Pentru toți cititorii Tribunei este important a se cunoaște că prin acest PUG preliminar, vor fi sprijinite dezvoltarea unor poli cu rol secundar în rețeaua de cartiere (în Viile Sibiului, Veterani, Ștrand II, Ștrand III, etc) prin investiții prioritizate în dotări, echipamente, utilități publice și servicii de calitate, care pot acoperi nevoile locuitorilor. Astfel, sunt reglementate zone cu caracter central și de agrement de-al lungul Căii Șuri Mici, care vor conține și componenta de educație, zona urmând a se lega de zonele de servicii/ mixte/ reglementate de-a lungul străzii principale și de centrele mai mici de cartier. Se propune și o zonă cu caracter central în zona Viile Sibiului, cu funcțiuni de educație, spații verzi și agrement, care vor putea deservi noile cartiere rezidențiale. Sunt identificate șase „Centre de cartier”: C1 – zonă cu caracter central, în dezvoltare, de-al lungul Căii Șurii Mari (cu principale funcțiuni: comerț de dimensiuni mari, piață/ obor/ spații sport/ agrement și completarea cu funcțiuni de educație și sănătate și încurajarea circulației pietonale pe segmentul dintre strada Oborul de Vite și intrarea pe Autostradă; C2 – Zona centrală inițială a cartierului Țiglari împreună cu zona de agrement Lacul lui Binder, urmând a fi încurajate legăturile pietonale între zona de servicii inițială și noua zonă de agrement, în special peste strada Țiglari (cu conversia funcțională a zonelor de producție/ depozitare); C3 – Zona de producție și zona sportivă (Pamira, Arka Parc), o zonă cu potențial central aflată la intrarea Căii Șurii Mici (prin conversia terenurilor cu destinație industrială/ de producție, încurajarea unei zone de tip central cu funcțiuni mixte servicii terțiare, comerț, turism; păstrarea funcțiunilor sportive, de agrement și educație); C4 – Zonă în curs de dezvoltare, la inițiativa Primăriei Sibiu – PUZ Câmpșor (dezvoltarea are foarte mare potențial pentru a deveni pe lângă o zonă turistică/ de agrement atractivă și un centru pentru cartierele Turnișor – zona sud-estică -, Tilișca, Calea Poplăcii, Ștrand II și viitoarea dezvoltare rezidențială din Câmpșor; C5 – cartierul Hipodrom IV, poate dezvolta un nucleu central în zonele libere (fosta bază ITS, valea Săpunului și zonele comerciale și verzi reglementate: amenajarea Văii Săpunului ca zonă verde de agrement, realizarea de accese pietonale și un acces auto peste Valea Săpunului, legături pietonale între zona ITS și Valea Săpunului, propunerea de unități de învățământ, după necesități; C6 – fosta zonă de producție, actualmente Fabrica de Cultură (încurajarea unei zone de tip central cu păstrarea componentei culturale, prin realizarea unui nod intermodal, realizarea de legături – în special pietonale cu zonele rezidențiale aflate în proximitate). Prin anchetele sociale, și analiza factorilor interesați, respectiv Planul de Mobilitate Urbană Durabilă s-a constatat existența unei creșteri a solicitărilor de cereri de construire de-a lungul unor trasee de circulații noi, dar și oportunitatea de a soluționa reglementarea construirii în vechile zone agricole ale Sibiului (în care s-a autorizat construirea unor adăposturi agricole în extravilan, transformate ulterior, terenurile nemaiputând reveni la funcțiunea lor inițială, fiind necesar ca toate aceste zone să fie supuse regulilor urbanistice ale municipiului).

Dezbaterea cu reprezentanții industriei ospitalității – HoReCa (hoteluri, restaurante, catering) -, a fost un nou test pentru echipa ce elaborează actualizarea PUG 2011, problemele ridicate demonstrând temerile acestora că multe afaceri se vor închide dacă noul PUG va fi adoptat în forma propusă. O adevărată polemică a generat noua limitare propusă, condiționarea fiind ca fiecare unitate de alimentație publică să se desfășoare pe un spațiu de minim 50 mp, reprezentanții HoReCa solicitând clarificări privind modul de calcul al acestei reglementări (interior/ exterior, cu sau fără terase, etc). Argumentele reprezentanților HoReCa au constat în prezentarea activitățiilor unităților de gelaterie, cafenele, prăjitorii de cafea (pe spații mici), etc din centrul istoric, chiriile foarte mari pentru spațiile micilor restaurante cu suprafețe de 50 mp (peste 5-6.000 euro/ spațiu), obligativitatea extinderii acestor spații implicând mari sacrificii financiare. S-a amintit inclusiv caracterul sezonier al afacerilor, în sezonul rece veniturile fiind scăzute, costurile de întreținere și mentenanță a afacerilor fiind în permanentă creștere.

Deși primarul Astrid Fodor a intervenit în câteva rânduri pentru a explica faptul că această limitare se referă doar la spațiile de interior (nu la cele exterioare) și la necesitatea obiectivă ca toate spațiile de alimentație publică să întrunească minimul de dotări sanitare (conform normelor), reprezentanții HoReCa au revenit cu situații și exemple din centrul istoric al Sibiului: spațiile care au front la stradă (cu suprafețe limitate și dificil de extins), o adevărată problemă fiind poluarea, evacuările de fum, aburi și mirosuri, sistemele de ventilație necesitând investiții consistente (în zonele de protecție istorică). Problematica tehnică a sistemelor de ventilație, a dispunerii acestora – fără a afecta imaginea istorică a clădirilor -, montajul acestora (aparent, pe fațade sau pe pereții din spate), în situații în care accesul la hornurile existente este blocat (din diverse motive, inclusiv de coproprietarii care nu acceptă dezvoltarea de servicii de alimentație publice în imobil) a reprezentat un adevărat tur de forță, în expunerea de opinii și sugestii. S-au expus cazuri în care există imobile în care vecini binevoitori – desi au aprobat funcționarea spațiului de alimentație publică – blochează accesul la hornurile existente, preferând să le dezafecteze sau acționând în judecată administratorii spațiilor de alimentație publică. Există vecini care refuză să-și dea acordul pentru schimbarea destinației unor spații, prevederile legii fiind interpretabile, neputându-se cere acordul la peste 30 de vecini. În intervenția sa, domnul Dorin Nistor – secretarul general al primăriei -, a explicat că această prevedere a fost „atenuată”, putându-se solicita doar acordul vecinilor cu pereți comuni (stânga – dreapta – sus), existând modalități prin care se poate reduce perioada de timp pentru obținerea autorizațiilor de funcționare.

Expertul Dumitru Ungureanu a intervenit explicând interesul municipalității în conservarea imaginii zonelor protejate, toate clădirile istorice fiind dotate cu hornuri, refacerea acestora find oportună și necesară, pentru dezvoltarea unor servicii de alimentație publică civilizate, similare cu cele ale tuturor marilor capitale europene.

S-a solicitat analiza posibilității deschiderii unor unități de alimentație publică în zona industrială vest, pentru deservirea celor care activează în această zonă, existând multe solicitări din partea angajaților care nu au acces – în societățile în care își desfășoară activitatea – la servirea mesei, fără să apeleze la servicii de catering. Reprezentantul unei pizerii a ridicat problema continuității activității (autorizația expirând în 2028!), având în vedere faptul că există condiționări privind activitatea în zona construită protejată, în care își desfășoară activitatea. Au fost întrebări similar, legate de condiționările existente în PUG-ul preliminar pe Calea Dumbrăvii, existând un potential distinct de dezvoltare, având în vedere personalul angajat din Comandamentul NATO. O intervenție distinctă a arătat existența unor localuri fără autorizație de funcționare, care activează și în afara orelor de program, fără să se respecte orele de liniște.

Primarul Astrid Fodor a răspuns pe rând la toate chestiunile, precizând că Primăria Municipiului Sibiu are situații și evidențe clare cu toate unitățile de alimentație publică, în prezent fiind în lucru un plan urbanistic pentru zona construită protejată a centrului istoric, urmând a se „detalia reglementările pe aproape fiecare clădire”. De asemenea, a menționat importanța tuturor unităților publice din domeniul HoReCa, acestea dând farmecul orașului, precizând că „nu dorește nimeni să dispară aceste mici afaceri, sunt locații foarte drăguțe și intime, au un specific, spun ceva, o poveste”. În context, domnia sa a amintit și efortul pe care-l face primăria municipiului susținând agendele cultural-sportive (etc) ale Sibiului pentru a promova și crește notorietatea Sibiului, a susține industriile creative și culturale, industria turistică trebuind să-și continue dezvoltarea, rămânând o sursă de dezvoltare durabilă a orașului. Recunoscând situațiile de anormalitate, a invitat pe toți cei ce au semnalat cazuri distincte să depună în scris solicitare în vederea analizei și soluționării cu respectarea legislației în vigoare. Ca și la precedentele dezbateri publice, cetățenii interesați din domeniul HoReCa – care au rămas în sală – au avut posibilitatea să discute liber atât cu reprezentanții echipei de elaborare a proiectului noului PUG, cât și cu conducerea primăriei mun. Sibiu, primarul Astrid Fodor răspunzând tuturor întrebărilor, insistând în a convinge interlocutorii în clarificarea fiecărui aspect nelămurit. Consemnăm faptul că în sală nu au mai fost prezenți consilieri locali și județeni, deși implicarea în soluționarea efectivă a problemelor de planificare a fiecărui spațiu – agricol – verde – construit, etc – sunt lecții de administrație, ce nu ar trebui ratate. De altfel, toți locuitorii Sibiului pot să-și aducă contribuția la actualizarea PUG preliminar până în 17 aprilie 2024, când este finalul acestei etape din actualizarea PUG 2011.

Vă sfătuim să completați chestionarul, accesând site-ul web: pug2021.sibiu.ro sau vizitând expoziția de la Centrul de Informații Turistice de la parterul Primăriei Municipiului Sibiu și consultând echipa de proiect (până în data de 17 aprilie), în fiecare zi de marți (între 12,00-14,00) și joi (între 17,00 – 19,00).

Plecând de la dezbatere, reflectam la cazurile de litigii – prezentate de reprezentanții HoReCa – prin care se întrețin, de ani de zile, diverse procese între vecinii exasperați de activitățile comerciale și/sau de servicii de alimentație publică, în arealul imobilului lor. La circa 200 de ani de la consemnarea celor mai elementare reguli ale vecinătăților, în anul în care Mediașul ar trebui să-l comemoreze pe marele gânditor umanist St. L. Roth (la 175 de ani de la execuție!) – cunoscut pentru rolul lui în reformarea învățământului și combaterea înapoierii și sărăcia (fiind adeptul dictonului: „Conștiința omului se luminează prin educație și cultură!”) -, ne putem întreba dacă sibienii mai cunosc cugetarea (?):

„Vecinul cel bun e ca pâinea cea de toate zilele!”. Marius HALMAGHI