Tribuna a inaugurat un centru cultural, la 140 de ani de la fondare! Tribunismul românesc – proiectul anului 2024? Despre rolul presei și cultura tradițională!

Luni, 15 ianuarie 2024, la sediul redacției cotidianului Tribuna și-a deschis porțile așezământul cultural „Centrul Cultural TRIBUNA”. O inaugurare simplă, fără oficialități, la care au răspuns invitației cotidianului două personalități de marcă ale vieții culturale a județului Sibiu: istoricul dr. Vasile Crișan – autorul unei lucrări monumentale pentru istoria presei românești Enciclopedia Tribunei și col. Gabriel Stroilă – președintele Asociației Obștea satului Tălmăcel, un cunoscător al vieții culturale rurale, însoțit de doi membri ai asociației: Ionuț Oancea – reprezentantul Cetei de Feciori din Tălmăcel și preotul paroh din Boița, Nicolae Popa.

În sală am recunoscut mai mulți sibieni, cunoscuți cititorilor Tribunei: tânărul pensionar Gheorghe Ban – fost director adjunct al Muzeului Național Brukenthal, omul de afaceri sibian prof. dr. ing. Tiberiu Țînț, conf. prof. univ. dr. Anca Sîrghie, președinta Asociației Vis Împlinit – Corina Rudolf, dar și simpli cetățeni care au citit anunțul din paginile ziarului, participând din dorința de a cunoaște și înțelege evenimentul ca atare. Iar, ca la orice manifestare oficială, după intonarea imnului național, gazda manifestării – directorul general al cotidianului -, Mircea Bițu a prezentat scopul manifestării; reproducem din discursul domniei sale: «Nu întâmplător – astăzi de Ziua Culturii Naționale, când în Sibiu au loc mai multe evenimente, unele sub egida C.J. Sibiu, în parcul Sub Arini – la statuia poetului național Mihai Eminescu, etc. … evenimentul acesta fiind în completarea celor programate de instituțiile publice județene și locale – am decis să inaugurăm Centrul Cultural TRIBUNA, un spațiu destul de puțin folosit în ultimii ani, căruia vrem să-i dăm o destinație specială; el va găzdui în principal evenimente culturale, … cu expoziții permanente și temporare … prima fiind o expoziție de carte editată de Casa de Presă și Editură TRIBUNA.

Centrul Cultural TRIBUNA va fi un loc deschis, un loc unde toți cei care iubesc Tribuna și cultura sibiană și națională sunt bine primiți, să participe la evenimentele organizate, inaugurarea Centrului având loc în anul în care Tribuna sărbătorește 140 de ani de la înființarea ziarului de Ioan Slavici». Prin afirmația că „Tribuna este la un moment de cumpănă (…) și numai prin abonarea la Tribuna, fiecare sibian poate contribui la salvarea singurului cotidian al județului”, directorul Mircea Bițu a prezentat contextul general al evenimentului, cât și importanța momentului pentru Tribuna și presa scrisă în general. Pe scurt, istoria presei românești postdecembriste a fost marcată de patru mari evenimente/ procese în evoluția sa: 1.Dispariția fabricilor românești producătoare de hârtie pentru ziar, aceasta trebuind să fie importată (în prima fază din Belarus, Ucraina, Rusia); 2.Dispariția a zeci de publicații în anii pandemiei, presa scrisă pierzându-și mulți cititori în favoarea presei online; 3.Filiera estică de aprovizionare s-a închis odată cu debutul războiului din Ucraina (în februarie 2022), determinând schimbarea furnizorilor de hârtie, acum importul hârtiei fiind făcut din vestul și nordul Europei, la prețuri extraordinare; 4.Interdependența presei scrise de distribuția prin Poșta Română a condus treptat la diminuarea constantă a numărului de abonamente, păstrarea salariilor factorilor poștali la nivel minim pe economie fiind una din multiplele cauze care ne fac să asistăm la un fenomen care nu mulțumește nici abonații, cu atât mai mult producătorii de presă tipărită (!)». Am reținut apelul directorului general: «Noi vă cerem îngăduința să rămâneți alături de noi, și să vă abonați pentru că abonamentele și publicitatea mică și mare – care este tot mai puțină -, sunt singurele noastre surse de venit. Deci dacă doriți să existe ziarul Tribuna, vă rugăm să vă abonați, pentru că este singura modalitate prin care ne puteți ajuta».

Istoricul dr. Vasile Crișan – fost director al Direcției Județene pentru Cultură Sibiu (2007) și autorul lucrării „cu care ziarul nostru se mândrește” – a făcut o urare de viață lungă Tribunei printate, dar și o succintă prezentare a istoriei Tribunelor, care au apărut succesiv la Sibiu – Arad – București – Cluj – Brașov – Sibiu. În sprijinul Tribunei, dr. Vasile Crișan a prezentat dorința de a dona materialele documentare (foto, extrase de documente, elaborări parțiale și manuscrise) folosite în elaborarea Enciclopediei Tribuna, acestea putând fundamenta un proiect cultural național, o componentă putând consta printr-o expoziție itinerantă mamut, intitutală sugestiv „TRIBUNISMUL ROMÂNESC”, posibil a fi vernisată în toate orașele în care și-a avut sediul Tribuna ( în cei 140 de ani de la fondare). Un moment distinct, în cadrul manifestării, a fost prezentarea asociației Obștea Satului Tălmăcel, de către cei trei reprezentanți. În alocuțiunea sa, mulțumind pentru invitație, col. Gabriel Stroilă a susținut argumentat ca Centrul Cultural Tribuna să primească numele marelui poet național Mihai Eminescu, „fondatorul limbii moderne române trebuind să rămână în conștiința și inima tuturor celor care simt românește”(!). Prezentând pe scurt biografia personală, a afirmat că revenind în satul natal (în 2010) – după ce a editat cele două lucrări monografice despre Tălmaciu și Tălmăcel -, a decis să consemneze într-o „Carte de Aur a Tălmăcelului”, toate evenimentele care se întâmplă în localitate. Astfel, au fost consemnați toți participanții la evenimentul unic în lume „UDATUL IONILOR” (în fiecare an!), decesele, poreclele tălmăcenilor, micile afaceri ale locuitorilor, care sunt plecați în străinătate, evenimentele principale, etc. Dublu scop al acestei cărți este explicat simplu: „primul: înregistrarea muncii bune și rodnice ale locuitorilor în folosul comunității, iar a doilea: pentru știința generațiilor viitoare, peste 100 sau 50 de ani, cel care va citi va ști că străbunicul sau bunicul a fost călăraș în 7 ianuarie 2024”. Specificând meritul Tribunei în a reflecta real evenimentele județului (spre deosebire de marea mass-media, care vânează numai anumite aspecte ce țin de senzațional), col Stroilă, a menționat că „UDATUL IONILOR” este un eveniment unic și prin faptul că nu este finanțată de autoritățile publice centrale, județene sau locale, nefigurând pe agendele culturale județene sau locale, abia în ultimii ani manifestarea fiind sprijinită de administrația orașului Tălmaciu; reproducem din expunerea domniei sale: „există în gena fiecărui tălmăcean: este datoria și e dreptul meu să continui mai departe tradiția UDATUL IONILOR … ”. Afirmând că întreaga cultură tradițională românească se află într-un impas, generat de toate aceste „lucruri moderne care ne-au secerat și îngenuncheat”, col. Stroilă și-a exprimat speranța că cultura populară, autentică va fi cercetată și prezentată așa cum se cuvine. Ionuț Oancea – reprezentantul Cetei Junilor Tălmăcel – a prezentat pe scurt ritualul obiceiurilor Tălmăcelului, mândrindu-se cu continuitatea acestui obicei în vremuri de „cumpănă, de război … de comunism, Dumnezeu a rânduit și oamenii au îndeplinit în toți anii tradiția … un fenomen care merge din inerție, din mândria de a fi călăraș … facem tot ce se poate pentru ca acest obicei să continue, deoarece este identitatea noastră, …!”. Tânăra speranță a continuării tradițiilor tălmăcenilor, Ionuț Oancea, a anunțat în premieră un proiect de promovare a localității și obiceiurilor sale, susținut de întreaga asociație a Obștei Satului Tălmăcel. Despre importanța păstrării obiceiurile nealterate (nu se poate integra tractorul în alai!), a portului popular tradițional și-n general a ocupațiilor și a comunicării între generații („acum e rândul nostru” spun tinerii!) a vorbit și preotul paroh din Boița, Nicolae Popa. Domnia sa a revenit de trei ani în satul natal, după ce timp de 11 ani a fost preot paroh la Porumbacu de Sus și 4-5 ani în Boița. În tot acest timp, a reușit să-și construiască o gospodărie în Tălmăcel, în care-și dorește să crească boi și cai, atât de necesari continuării tradițiilor satului, dar și celor trei feciori ai săi care sunt deja mândri să păstreze obiceiurile și tradițiile satului.

Despre conservarea și promovarea primului eveniment cultural autentic al fiecărui an, vom reveni într-o ediție viitoare, mărturisirile și speranțele reprezentanților obștii satului, meritând să fie cunoscute de marele public cititor.

Într-un „ghid practic pentru presa scrisă” (lucrarea lui David Randal – „Jurnalistul universal”), autorul afirma în cap. „Limitele jurnalismului” după motto „Ziarele sînt controlate de persoane și corporații, dar libertatea presei aparține poporului pentru presa scrisă”: «Fiecare cotidian ar trebui să publice zilnic o precizare. Ar trebui să sune cam așa: acest ziar, cu sutele de mii de cuvinte pe care le conține, a fost produs în circa 15 ore de un grup de oameni supuși greșelii, care lucrează în birouri aglomerate și încearcă să afle ce se întîmplă în lume de la persoane ce uneori ezită să le furnizeze informații, iar alteori îi obstrucționează pur și simplu». Întreg auditoriul prezent de Ziua Culturii, în „Sala de conferințe Ioan SLAVICI” – vechea sală de protocol a redacției publicației -, a aflat că redactorii lucrează online, dar și greutățile cu care se confruntă singurul cotidian al Sibiului și problemele culturii tradiționale (în general), dialogul transparent susținut de întrebările adresate invitaților fiind necesar și oportun pentru descoperirea realității cotidiene rurale.

Toți cei prezenți au fost invitați să scrie în „Cartea de Onoare a Tribunei” – deschisă în 2014, la sărbătorirea 130 de ani de la fondare – , la loc de mare cinste pe prima filă păstrându-se portretul scriitorului Ioan Slavici și mărturisirea lui de credință: „Tribuna … cea mai scumpă dintre creațiunile mele!”. În 2014, Tribuna strângea peste 21 de milioane de cititori într-un an, în fiecare zi peste 64.000 de oameni deschizând ziarul, 7000 de vizitatori unici accesând site-ul oficial: www.tribuna.ro. În 2014, se organizau o serie de evenimente culturale reunite sub genericul „Împreună din 1884”- cofinanțate de Casa de Presă și Editură Tribuna și Primăria Municipiului Sibiu. În 9 mai 2014, primarul Sibiului Klaus Iohannis scria în această onorantă carte: «Tribuna este de 130 de ani alături de comunitatea sibiană, constituindu-se ca o adevărată cronică a orașului. Valoarea istorică a Tribunei este dată de oamenii care au fondat, au susținut și au scris pentru Tribuna de-a lungul timpului, această publicație reprezentând vehiculul de comunicare al intelectualilor Sibiului. La mulți ani!». Ziua de 15 ianuarie 2024, ar trebui să fie o zi a bilanțurilor dar și a proiectelor. Nu întâmplător, ministrul culturii, Raluca Turcan a prezentat zilele trecute o radiografie a problemelor din educație, dar și investițiile preconizate în infrastructura școlară și culturală, respectiv susținerea pe care o au evenimentele culturale sibiene. Cine mai cunoaște definiția dată ziaristului de liderul Franței, Napoleon Bonaparte, cel care a influențat întreaga politică europeană a începutul sec. al XIX-lea (?):

„Jurnalistul este un nemulțumit, un cenzor, un sfătuitor, un regent al suveranilor, un tutore al națiunilor. Patru ziare ostile sînt mai de temut decît o mie de baionete”.

Marius HALMAGHI

Foto: Răzvan NEGRU