"Bucuraţi–vă de fotbal!"

Nişte inşi fără meserie, dar care se dau specialişti, au inventat o emisiune TV botezată "Bucuraţi-vă de fotbal!", în care se întâlnesc între ei şi bat apa-n piuă, despicând firu-n patru. La noi asta a devenit o boală: nu mai avem economie, dar e inflaţie de specialişti în domeniu, nu mai avem sport, dar s-au înmulţit analiştii, nu mai avem învăţământ, dar nu mai ai loc de doctori etc. Tot astfel, de când fotbalul românesc merge din rău în mai rău pe toate fronturile, noi, chibiţii, suntem îndemnaţi să ne bucurăm. Păi, cum să mă bucur când în campionatul primei divizii se petrec numai matrapazlâcuri, în cupele europene, echipele noastre sunt ciuca bătăilor, iar reprezentativa a ajuns să se teamă de Bosnia, Belarus şi Albania? Cum să mă bucur când în tribună se adună tot felul de derbedei, al căror singur scop este să huiduie, să înjure şi să se încaiere cu jandarmii? Cum să mă bucur când nu văd nicio rază de speranţă într-o redresare a situaţiei, tot mai mult discutându-se despre bani şi tot mai puţin despre sport?
După acel 0-1 chinuit de la Liverpool, mulţi au sperat că Unirea Urziceni va putea spăla ruşinea celorlalte reprezentante româneşti din competiţiile continentale, afişând un optimism exagerat şi acuzându-i de lipsa patriotismului pe cei aflaţi cu picioarele pe pământ şi cu mintea limpede. Ca şi în tenis sau şah, nici în fotbal nu se pot produce mari surprize atunci când se întâlnesc adversari aflaţi pe poziţii diametral opuse în clasamentul general. Spre cinstea lor, jucătorii de la Unirea s-au zbătut în ambele meciuri, dar n-au putut mai mult, în faţa unei formaţii care a venit la Bucureşti în excursie, câştigând de o manieră dezarmantă.
Până la toamnă, când încep preliminariile următoarei ediţii a Campionatului European, n-avem decât să ne bucurăm de fotbalul altora. Măcar atât.
.