Tribuna
Cum au reuşit pastele făinoase să cucerească lumea gurmanzilor
Liuba STARII
2399 vizualizari
Cum au reuşit pastele făinoase să cucerească lumea gurmanzilor
Deşi au fost inventate în Italia, pastele făinoase au reuşit să ocupe un loc special în meniul românilor. Sunt accesibile la preţ, pot fi cumpărate din orice magazin şi nu necesită mult timp pentru preparare. Pot fi servite cu o mulţime de sosuri, diferite feluri de caşcaval şi plante aromatice. Cum au fost descoperite aceste "minuni delicioase" şi cum să le preparăm corect? Au aflat specialiştii de la camarafermecata.ro.

Pastele făinoase erau cunoscute în Sicilia încă din anul 826 d.Hr., fiind preparate din grâul cultivat pe insula italiană. Geograful arab cunoscut sub denumirea de Idrisi afirmă în "Cartea lui Ruggero" că "în Trabia se prepară paste în cantităţi atât de mari, încât ar putea hrăni cu ele atât regiunea Calabria, cât şi teritoriile musulmane şi creştine dimprejur, deopotrivă". Înainte de moartea lui Ruggero al II-lea al Siciliei s-a încheiat tratatul lui Indrisi, unde se precizează faptul că producţia de paste făinoase din insula Sicilia a crescut considerabil, ajungând să fie importate în toată regiunea Mării Mediterane. Popularitatea acestora a crescut considerabil, ajungând să fie astăzi unele dintre cele mai cunoscute alimente din lume.Există voci care insistă că istoria pastelor îşi are originea în lumea asiatică. Istoricii contrazic vehement miturile conform cărora pastele au fost introduse în Europa în secolul al XIII-lea, în timpul invaziilor mongole şi că au fost răspândite ulterior în Italia, unde au devenit extrem de populare. Pastele realizate din orez sau cele făinoase din bucătăria chinezească nu au nimic de a face cu pastele făinoase din grâu dur ce se prepară în Italia.

De la maccarruni până la fussilli

Istoria pastelor îşi are originea în Italia, acest lucru fiind demonstrat şi de denumirea pe care o purtau, şi anume "maccarruni". Acest substantiv vine de la verbul "maccari", ce defineşte activitatea de a zdrobi, a strivi. Este vorba despre procesul de realizare a pastelor, ce presupun o frământare (zdrobire) a ingredientelor dure, pentru a se obţine aluatul final. Totodată, sortimentele de paste poartă şi ele denumiri italiene, precum: penne, spaghetti, maccheroni, tagliatelle, fussilli, bucatini, gnocchi, orrechiette, rigatoni etc. Ele sunt cunoscute astăzi la nivel mondial nu sub nume asiatice, ci sub nume specifice italiene.

O textură aparte şi un gust de grâu dur

În zilele noastre, procesul de fabricare a pastelor s-a industrializat, ele fiind preparate în masă şi exportate în toată lumea. Totuşi, dacă veţi avea ocazia să vă plimbaţi pe străzile înguste ale oricărui oraş din Italia, cel mai probabil aveţi şanse foarte mari să vă întâlniţi cu nenumărate persoane ce produc manual valoroasele paste autentice, păstrând reţeta transmisă din generaţie în generaţie.Pe piaţa de profil din Italia există paste savuroase, indiferent că sunt fabricate industrial sau artizanal. Nenumăraţi bucătari de origine italiană au făcut de-a lungul timpului diverse experimente pentru a demonstra că pastele italiene autentice sunt diferite de cele comercializate pentru piaţa Europei de Est. Un astfel de exemplu este chiar bucătarul Domenico Bellatoni, care a cumpărat o cutie de spaghetti din Italia şi acelaşi produs de la acelaşi brand, dar din România. Diferenţele pe care el le-a sesizat pentru cele două produse aparent identice sunt multiple: de la culoare şi timp de fierbere, până la gust. Pastele din Italia au o textură aparte şi un gust de grâu dur, în vreme ce pastele din România au un gust de făină. Cele româneşti se strâng şi se lipesc de la amidon. Nu absorb sosul, iar rezultatul final este considerabil inferior. Cauza este una simplă: grâul folosit în prepararea pastelor este unul de o calitate îndoielnică în cazul pastelor fabricate pentru piaţa din România. Pastele produse pentru comercializarea în Italia sunt făcute dintr-un grâu mai dur, mai scump şi cu o valoare nutriţională mai mare. Dacă v-aţi întrebat vreodată de ce pastele din restaurantele româneşti nu se asemănă cu cele din Italia, probabil acesta este motivul. Gustul diferit al pastelor din Italia faţă de cel din România este oferit şi de modalităţile diferite de preparare. Reţetele de sosuri italiene pentru paste sunt cât mai simple, create în aşa manieră încât să potenţeze gustul savuros al pastelor. La noi în ţară se folosesc sosuri încărcate, care parcă ascund gustul simplu şi de impact al pastelor.

Secretele preparării

"Italienii folosesc mai puţin sos decât o facem noi în general. Fac aceste lucru pentru că ei vor să simtă şi gustul pastelor, nu doar al sosului. Aşa că, dacă pastele sunt de calitate bună, nu le scufundă neapărat în sos. Regula generală e să foloseşti o cantitate de sos egală cu cantitatea de paste, iar pastele să fie adaugate după ce sunt fierte în tigaia în care este pregătit sosul. Însă, sosul pesto poate fi folosit fără a fi încălzit în prealabil. Este necesară doar amestecarea sa uşoară cu pastele. În Italia sunt peste 300 de tipuri de paste, fiecare dintre ele provenind dintr-o anumită regiune. Unor forme diferite ar trebui să corespundă sosuri diferite. Spre exemplu pastele scurte precum penele se potrivesc perfect cu sosuri ce conţin carne tocată precum bolognese sau cu sosuri pe bază de legume. Pastele Fettucine sau Pappardelle se potrivesc mai bine cu sosuri consistente şi cremoase iar pastele lungi şi groase şi cannelloni sunt ideale pentru cuptor. Majoritatea oamenilor nu folosesc un vas suficient de mare sau suficientă cantitate de apă pentru a găti pastele. Regula este folosirea unui litru de apa la fiecare 100g de paste.Când folosiţi paste de calitate, nu este nevoie să adăugaţi ulei. Acesta va face ca pastele să devină alunecoase şi astfel sosul se va scurge de pe ele. Uleiul se adaugă doar când se folosesc paste de calitate inferioară pentru a mai reduce din efectul de lipire a pastelor pe vasul în care fierb. Pastele, aşa cum le consuma italienii, sunt gătite "al dente". Lite­ral aceasta înseamnă "la dinte" sau uşor ferme la mestecat. În mod ideal, acestea pot fi gustate direct din vasul în care fierb şi când consistenţa optimă este atinsă iar apa scursă, ar trebui mutate în tigaia în care se fierbe sosul".spun specialiştii foodstory.

Foto: Gabi Hadiev






comentarii
0 comentarii

Din aceeasi categorie
sevis

targul de cariere

classic junior festival

Vacanta Eurotrip
espressor
paltinul
info
turboclima
Licitatie publica

accentmedia