Frumoasele noastre legende
Umor studenţesc
Când eram copil şi trăgeam cu urechea la bancurile politice spuse de „cei mari” (părinţi, unchi, veri şi alţi musafiri) atunci când ritmul trena şi hohotele mai scădeau din intensitate şi frecvenţă, auzeam invariabila întrebare: „Oare cine le-o compune, dom-le, bancurile astea? Răspunsul era invariabil: „Studenţii”. Nu ştiu de ce, dar ei erau percepuţi atunci ca nişte tineri zvăpăiaţi, pletoşi, cu fuste mini şi încălţări cu toc înalt şi butucănos, „hipişti” care ascultă muzică pop şi dansează „shake” şi care compuncîntece de munte şi bancuri politice ori porcoase. Erau un fel de umorişti care nu apăreau în oficiosul umorist al Partidului Comunist Român: pe nume „Urzica”, dar cu la fel de mult succes.
Acum, studenţi sunt de zeci (sute?) de ori mai mulţi, dar umor nema. Sau nu? Se pare că urme de haz studenţesc mai găseşti pe ici pe colo. Ia să vedem.
De exemplu, aflu cu bucurie că studenţii din Asociaţia Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România s-au întâlnit, pe 16 martie anul curent, la Bucureşti, ghiciţi cu cine!. Cu MINISTERUL EDUCAŢIEI!. Aşa spune un comunicat al însăşi ANSOR. Nu cu ministrul, nu cu secretara, nu cu PR officerul, nu portarul, nu cu ăla care taie tichetele de parcare. Ci cu însuşi ministerul. Acum nu mi-e clar încă în ce sens s-au întâlnit. Cu ministerul aşa, ca concept, ca organizaţie guvernamentală sau doar cu clădirea ministerului. Aşa, uite şi eu m-am întâlnit într-o zi cu Agenţia de Voiaj CFR, cu Turnul Sfatului (nu ziarul) cu Podul Minciunilor (nu blogul), cu semafoarele de pe Victoriei, cu staţia de Taxiuri Alma şi cu multe multe lucruri. Deci, studenţii mai fac încă umor, chiar dacă nu prea vor asta...
Iar dacă mostra asta nu v-a fost de ajuns, ascultaţi aici expprimare, tocmai in locul unde se învaţă exprimarea: „Studenţii ID care nu achită taxa de şcolarizare la zi (inclusiv în aceste zile) (în fine, „la zi inclusiv în aceste zile” sună teribil de interesant) nu li se vor trece notele (unde?) şi vor fi EXMATRICULAŢI începând cu data de 22.02.2010”. Acum data de 22 februarie, data limită la care neplătitorii la ID vor zbura din „funcţia” de studenţi a trecut. Dar cum rămâne cu exprimarea: „Studenţii ID care (...) nu li se vor trece notele”?. Cui nu li se vor trece notele? Studenţilor, nu. Nu „studenţii”. Sau, în fine, „La studenţii”. Decialtă mostră de umor studenţesc, de data asta indirect.
Şi eu, care credeam că de atâtea sesiuni, referate, examene şi colocvii, studenţimea sibiană a devenit tristă şi abătută...
.
Acum, studenţi sunt de zeci (sute?) de ori mai mulţi, dar umor nema. Sau nu? Se pare că urme de haz studenţesc mai găseşti pe ici pe colo. Ia să vedem.
De exemplu, aflu cu bucurie că studenţii din Asociaţia Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România s-au întâlnit, pe 16 martie anul curent, la Bucureşti, ghiciţi cu cine!. Cu MINISTERUL EDUCAŢIEI!. Aşa spune un comunicat al însăşi ANSOR. Nu cu ministrul, nu cu secretara, nu cu PR officerul, nu portarul, nu cu ăla care taie tichetele de parcare. Ci cu însuşi ministerul. Acum nu mi-e clar încă în ce sens s-au întâlnit. Cu ministerul aşa, ca concept, ca organizaţie guvernamentală sau doar cu clădirea ministerului. Aşa, uite şi eu m-am întâlnit într-o zi cu Agenţia de Voiaj CFR, cu Turnul Sfatului (nu ziarul) cu Podul Minciunilor (nu blogul), cu semafoarele de pe Victoriei, cu staţia de Taxiuri Alma şi cu multe multe lucruri. Deci, studenţii mai fac încă umor, chiar dacă nu prea vor asta...
Iar dacă mostra asta nu v-a fost de ajuns, ascultaţi aici expprimare, tocmai in locul unde se învaţă exprimarea: „Studenţii ID care nu achită taxa de şcolarizare la zi (inclusiv în aceste zile) (în fine, „la zi inclusiv în aceste zile” sună teribil de interesant) nu li se vor trece notele (unde?) şi vor fi EXMATRICULAŢI începând cu data de 22.02.2010”. Acum data de 22 februarie, data limită la care neplătitorii la ID vor zbura din „funcţia” de studenţi a trecut. Dar cum rămâne cu exprimarea: „Studenţii ID care (...) nu li se vor trece notele”?. Cui nu li se vor trece notele? Studenţilor, nu. Nu „studenţii”. Sau, în fine, „La studenţii”. Decialtă mostră de umor studenţesc, de data asta indirect.
Şi eu, care credeam că de atâtea sesiuni, referate, examene şi colocvii, studenţimea sibiană a devenit tristă şi abătută...
.
Adauga un comentariu la acest articol






















