Tribuna
Turismul în Deltă, ţuşti şi la sănătoasa!
Turismul în Deltă, ţuşti şi la sănătoasa!
Hodoronc - tronc! "Turistul poate mânca legal la om acasă, cu condiţia ca toate produsele să fie din grădină sau din peştele prins în Deltă". Bun, dar de verificat cine verifică?

Să se fi tot scurs vreo doi-trei ani de la nu ultima - sper, ci cea mai re­centă întâlnire cu Delta Dunării. Setată pe opţiunea "Limbariţă", o şalupă ageră cu instinct de scanner şi demaraj de acvilă mi-a scanat câteva din farmecele cu care Delta te cucereşte definitiv de cum te simte că i te zbaţi în năvodul ei cu ochii cât mrejele. Un ghid guraliv şi câteva ceasuri bune de plimbări pe canale pot transforma expe­rienţa într-una căreia mereu vei dori să-i mai ataşezi măcar o conti­nuare. De la floră la faună, de la pelicani la nuferi, de la sunet la culoare, totul fascinează ca un flajiolet distins executat destins pe final de gamă. Mai puţin bogăţia locului, căzută pradă unei sărăcii la care indiferenţa autorităţilor cred c-a ostenit să toot pună umărul, incapabilă să priceapă că aşa ceva nu mai are nimeni în proximitatea noastră de planetă. Potenţialul zonei e ignorat în toată splen­doarea lui. Până să ajungi în Deltă, de pe malul vecin, bulgarii ne dau lecţii de turism şi ne-arată ceafa: în porturile lor ai ce vizita, o scrum­bie la jar o găseşti şi cu ochii-nchişi, iar hoteluri şi pensiuni decente sunt la tot pasul. Banii europeni ştiu de ce.

În satele noastre pescăreşti înşi­rate pe malul Dunării, rugina şi dezinteresul umblă la toartă, încân­tate că n-are cine să le afle leac pentru ţanţoşenia lor. Plimbarea pe canale a inclus şi un popas într-o comună unde, în afara unui birt cu Celentanii aferenţi, nici pome­neală de scrumbii. Şi nici de alte rube­denii hodinite-n saramuri păs­trate cu stricteţi de seif. Noroc cu apa din rucsac, că nici măcar aşa ceva nu era de găsit în bătătura căreia nu-i mai reţin nici numele. Timp împietrit, mormane de rugină, dezinteres şi-un strop de resem­nare. Asta am văzut în scurtul po­pas în satul unde nu trag nădejde să mă reîntorc prea curând.

Bineînţeles că sunt şi locuri unde turismul a învăţat să facă primii paşi. Şontâci şi împiedecaţi, dar barem îi face. Din goana şalupei am zărit şi pensiuni vecine cu con­fortul, unele chiar cochete suspen­date deasupra apei ori pitite prin frunziş, însă potenţialul Deltei nu e nici pe departe valorificat. E ca şi cum ai obliga un olimpic să repete clasa a cincea în loc să-l laşi să zboare.

Dar asta nu înseamnă că undeva pe la Bucureşti nu poate fiinţa bine-mersi o chestie intitulată - ţineţi-vă bine! - Asociaţia de Management al Destinaţiei Turistice Delta Dunării. AMDTDD, pe scurt. Mda, ştiu: să vorbeşti de "management" trăgând cu ochiul la imensa rezer­vaţie de dezinteres care e Delta e ca şi cum pe olimpicul ăla l-ai obliga apoi să repete şi clasa a patra.

Dar nici măcar asta nu înseamnă că şeful AMDTDD nu poate ticlui veşti cum altfel decât bune. Mai ales că din ianuarie 2019, locuitorii din zonele rurale au, cică, voie să ofere în casele lor mese turiştilor, dacă încep să lucreze ca PFA şi se acreditează ca puncte agronomice. În altă (dez)ordine de idei, nu ştiu zău cine mama zmeului ar fi putut să interzică ori să ia de guler un localnic fiindcă a făcut un ciubuc cinstit cu doi turişti înfometaţi. De verificat cine să verifice câtă vreme la noi nu vede nimeni că la super­market bişniţa e legalizată, iar preţul de la raft e invariabil mai mic decât cel de la casă? Dacă nu se fac controale în buricul târgului, în pustietatea aia cui să-i ardă de ve­rificări? N-auziţi statul cum doar­me?? Nici cum molfăie lozinci??

"S-au acreditat (mă rog: au fost acreditate, vrea, probabil, să ne zică!) deja mai multe puncte gastronomice în Deltă după ce legea permite acest lucru din luna ianuarie. Asta înseamnă că turistul poate mânca legal la om acasă, pentru că localnicii au voie, din ianuarie, să pună mâncare pe masa turistului, cu condiţia ca toate produsele să fie din grădină sau din peştele prins în Deltă", a explicat pentru Profit.ro preşedin­tele Asociaţiei de Management al Destinaţiei Turistice Delta Dunării (AMDTDD), Cătălin Ţibuleac.

Aproape că-ţi vine să te întrebi ce-o fi păzit, mă, oare legea asta în ultimii 30 de ani, cu ce-o fi fost ea aşa de ocupată, însă fiind vorba de metehne româneşti n-are niciun rost să te mai întrebi. Acuma, cine să şi verifice dacă peştele nu-i cumva de la Metro sau dacă nu-i prins direct congelat rămân nişte biete detalii. Piaţa românească geme de peşte importat din ... China şi n-am auzit vreun grangure din Guvern să-i stea vreun os în gât.

Uite, nen-tu Ţibuleac pare abso­lut convins că turismul se va ridica de pe targă şi-o va lua la sănătoasa.

"Localnicii vor putea veni cu produse gastronomice în piaţa ospitalităţii, deşi acestea existau şi până acum, dar erau ilegale şi se făceau, mai pe sub mână. Pentru a fi acreditat şi a apărea în ghidurile de turism ca punct gastronomic, un  localnic trebuie să se înregis­treze ca PFA. Toate aceste puncte gastronomice vor fi recomandate şi de ghizii de turism sau de con­ducătorii de şalupă, care vor oferi informaţii", spune şeful AMDTDD.

"Turistul poate sta la un hotel, dar poate mânca la localnici în casă. Turiştii apreciază asta, în special străinii, mai ales pentru că se găteşte în faţa lor, împreună cu ei. O masă la un om acasă ar putea costa, în Deltă, cel mult 60 de lei de persoană, iar în banii ăştia intră un prânz cu aperitiv, ciorbă de peşte şi un crap pe varză, plus vinul omului de acasă", a mai spus Ţibuleac, convins că în acest an în Deltă vor apărea peste 100 de puncte gastronomice.

Hmm, oare de ce simt că nu-i momentul să-mi amintesc cum pe plajă la Olimp, acum vreo câţiva ani, am cerut la o terasă cu solzi de fiţă peşte din Marea Neagră. Calcan, guvid, ce-o fi numai de mare să fie. De-al nostru. Pe lespede, la grătar, îmbrobodit la cuptor ... Noroc că, atent la detalii, chelnerul mi-a recomandat, discret, un "Pui de la Metro, ăsta măcar e proaspăt!" Este că am făcut bine că nu mi-am amintit că n-aveau picior de peşte? ... Cum adică de ce? Uite, acum, după câţiva ani, ştiu cu precizie răspunsul: fiindcă peştele n-are picioare. Şi fiindcă ceafă de păstrăv încă n-are nimeni la ofertă.

 

În loc de concluzie

Zilele trecute, Dăncilă şi Daea au inaugurat cu ţăcănit de foarfeci cea mai nouă panglicărie numită "Bursa de peşte din Tulcea". Proiectul se zbate de vreo zece ani să vină pe lume, însă de la "inau­gurare" nu mai funcţionează. Ba mai mult, sunt voci care susţin că de vină ar amplasamentul.

"Zonele de pescuit sunt undeva pe braţul Sfântul Gheorghe, la dis­tanţă mare faţă de bursă. Ca să funcţioneze exact ca o bursă tre­buia să fie similar unui centru de prima vânzare aflat în mijlocul Del­tei", a declarat pentru stirileprotv. ro, Dan Verbina, preşedinte Aso­cia­­ţie de Pescari.

Mai contează că dacă "Bursa" aia nu era "deschisă" până la începutul acestei luni, statul român putea fi obligat să dea înapoi toată finan­ţarea europeană? Dar că proiectul a costat aproape şapte milioane, toate de euro? Şi nici că peştele de la cap se-mpute?






comentarii
0 comentarii

Din aceeasi categorie
sevis

marquardt

jidvei

Sibiul de odinioara

fmct

Comunicat de presa smart city parking

Vacanta Eurotrip
espressor
paltinul
info
Covoare
turboclima
Licitatie publica

accentmedia