Tudor – Valentin Glod

Sunt Tudor - Valentin Glod, am împlinit 4 luni şi jumătate şi cea mai frumoasă zi din viaţa mea de până azi, a fost când tata popa mi-a făcut o băiţă şi de emoţii am plâns, m-au trecut prin faţa altarului doar, doar să fac linişte şi nu s-a întâmplat. După un somn dulce şi prelungit m-am trezit în ritmurile muzicii, alături de părinţi şi toţi „prietenii mei”. Prietenii şi colegii lui tati de la armată, mă sărbătoreau în ziua de „Bine ai venit pe lume!”, se fotografiau cu mine şi nenea Victor Neghină, prietenul lui tati, nu se mai sătura să-mi cânte şi să se fotografieze cu mine. De, îi place şi lui să copilărească. Toţi m-au alintat, m-au luat în braţe şi m-au dansat în ritm de vals. De atunci îmi plac cel mai mult momentele în care sunt alintat în braţe, să mă danseze şi să mă sărute, altfel... le stric noaptea şi plâng toată ziua. Şi chiar dacă tati e numai maior, eu o să-i preiau ştafeta şi mă voi face direct colonel de artilerie şi rachete, tunar şi artizan al „traiectoriilor înalte”. Şi acum, să vă destăinui un secret: dacă vreţi să dormiţi bine şi să visaţi frumos, rugaţi-le pe mămicile şi pe bunicile voastre ca înainte de a vă aşeza în pătuţ, să vă ia în braţe, să vă cânte „Nani, nani, puiul mamii...” şi să facă câţiva paşi de vals. O să aveţi un somn dulce şi veţi visa numai îngeraşi şi flori. Noapte bună. Somn uşor..