Gorgandin  Domeniul Viticol Apold
logo
Apulum
Istorie medieşeană
„Terra Medies” – „Ţinutul Vişinilor” (I)
„Terra Medies” – „Ţinutul Vişinilor” (I)
Am primit, recent, pe mailul „de serviciu”, un interesant studiu, al dr. Vasile Mărculeţ şi drd. Ioan Mărculeţ, din Mediaş, referitor la Ţinutul Mediaşului şi documentele istorice care îl menţionează. Cred că, cel puţin pentru „vecinii” noştri ca municipiu, lectura va fi una utilă.
Situat pe cursul mijlociu al Târnavei Mari, ţinutul Mediaşului sau terra Medies, cum apare menţionat în documente, se va afirma în Evul Mediu ca un areal de densă locuire săsească. Totodată, prin centrul meşteşugăresc şi comercial omonim, ţinutul Mediaşului” se va remarca şi ca o zonă deosebit de activă din punct de vedere meşteşugăresc şi comercial.
*
Prima atestare documentară a ţinutului Mediaşului are loc la 23 iunie 1283 într-un act emis de cancelaria episcopală a Transilvaniei, prin care episcopul Petru de Monoszló reglementa dările ce urmau a fi plătite Episcopiei catolice de Alba Iulia de comunităţile săseşti din zona Mediaşului. Conform precizărilor actului, s-au prezentat în faţa episcopului Transilvaniei „omnes sacerdotes de Medies”, anume „Walterus decanus de villa Echelini (Aţel, n.n.), Johannes de Berthelm (Biertan, n.n.), Henricus de villa Rihuini (Richiş, n.n.), Petrus de Musna (Moşna, n.n.), Adam de villa Medies (Mediaş, n.n.), Siffridus de monte Mariae (Brateiu, n.n.), Henricus de Sarus (Şaroş pe Târnave, n.n.) et Theodoricus de Copus (Copşa Mare, n.n.)”.
    Chiar dacă documentul episcopal din 1283 nu face o referire directă şi explicită la ţinutul Mediaşului, enumerarea localităţilor incluse în arealul menţionat sub denumirea de Medies, ne arată, fără dubii, că este vorba de o regiune geografică. La data emiterii documentului, ţinutul Mediaşului includea un număr de opt sate, villa, situate toate pe malul stâng al Târnavei Mari.
    La 28 mai 1289, episcopul Petru de Monoszló emitea un nou document privind reglementarea dijmelor bisericeşti. Actul relatează că s-au prezentat în faţa înaltului ierarh „omnes sacerdotes de terra Medies”, anume: „Johannes decanus de Buratholm (Biertan, n.n.), Herritus de villa Richoinii (Richiş, n.n.), Petrus de Musna, Herittus de Alma, Adam de villa Medies, Sefridus de Moro (Brateiu), Sibertus de villa Heclini (Aţel), Nicolaus de villa Saros et Detricus de villa Klox (Copşa Mare)”. Din conţinutul documentului rezultă faptul că la o dată cuprinsă în intervalul 1283-1289, în componenţa ţinutului Mediaeş a intrat o a noua aşezare rurală, Alma, singura situată de altfel pe malul drept al râului Târnava Mare.
Ţinutul Mediaş continuă să apară menţionat în documente sub numele de „terra Medies” sau „terra de Medies” în actele emise la Poitiers, în favoarea bisericilor şi a credincioşilor saşi din regiune, de pontiful Clement V, la 13 ianuarie şi 11 octombrie 1307, respectiv la 13 ianuarie şi 4 februarie 1308. Documentele pontificale din 1307 şi 1308 nu ne oferă însă nicio informaţie cu privire numărul sau numele localităţilor intrate componenţa ţinutului Mediaş între 1289 şi 1307/1308, ceea ce ne determină să considerăm că între 1289 şi 1308, componenţa ţinutului Mediaş nu a cunoscut nicio modificare în ceea ce priveşte numărul localităţilor incluse.
În ceea ce priveşte localizarea Mediaşului şi implicit a ţinutului omonim, o serie de autori din secolele XVI-XVIII  îl plasează în centrul Transilvaniei, al fostei provincii romane Dacia sau a spaţiului locuit de saşii ardeleni. Asemenea opinii exprimă poetul umanist Christian Schesaeus în epopeea sa Ruinae Pannonicae, publicată în 1571, cronicarul sas Johann Tröster afirma în 1666 sau topograful austriac Johann Konrad von Weiss în 1736.
Autorii epocilor următoare, până în prezent, care au abordat aspectele localizării Mediaşului şi a ţinutului omonim au preluat şi perpetuat aceste teze. În acest sens s-au exprimat protopopul greco-catolic Ioan Moldovan în monografia sa Historia Domus, realizată în 1895, rămasă încă în manuscris, scriitorul George Togan, geograful Ioan Raica şi alţii.
Informaţiile cuprinse în actele episcopale din 1283 şi 1289 privind aşezările din compunerea „terrei Medies” ne permit constatarea că acesta se întindea pe versantul stâng al Târnavei Mari, excepţie făcând satul Alma situat pe malul drept al râului. În absenţa altor informaţii, considerăm că localizarea şi componenţa din 1289 se vor perpetua şi în 1307 şi 1308. La sfârşitul secolului al XIII-lea şi la începutul secolului al XIV-lea, „terra Medies” ocupa o suprafaţă modestă de circa 145 km2, în anul 1283, şi de aproximativ 160 km2, în 1289. Din punct de vedere geografic, „terra Medies” se întindea între 45o40’-46o14’ latitudine nordică şi 24o20’-24o35’ longitudine estică, fiind situată în jumătatea sudică a Depresiunii Transilvaniei, în Podişul Târnavelor (nordul Podişului Hârtibaciului şi partea centrală a Culoarului Târnavei Mari), la altitudini cuprinse între 320 şi 600 m. La sfârşitul secolului al XIII-lea şi la începutul secolului al XIV-lea, accesul spre „terra Medies” se realiza prin două porţi (kapu) – Kiskapus (Copşa Mică) la vest, la intrarea dinspre văile râurilor Târnava şi Visa, şi Nagykapus (Copşa Mare) la sud-est, la trecerea dinspre Ţara Făgăraşului şi Culoarul Hârtibaciului – care asigurau tranzitarea prin două linii de prisăci (indagines, gyepü), pentru paza şi apărarea cărora regalitatea maghiară i-a colonizat aici pe secui.
*
Originea şi semnificaţia numelui ţinutului Mediaş continuă să rămână şi în prezent aspecte controversate ale istoriei locale. Singurul punct asupra căruia specialiştii care au abordat această problemă sunt de acord în unanimitate este acela că numele ţinutului Mediaş are aceeaşi origine şi semnificaţie cu cel al oraşului omonim, atestat documentar la 3 iunie 1267, după unii editori, la 15 mai 1268 după alţii în forma „Mediesy”, respectiv, aşa cum am văzut, sub numele de „villa Medies” în 1283 şi 1289.
    Numele identic al localităţii Mediaş cu cel al ţinutului omonim de la sfârşitul secolului al XIII-lea şi începutul secolului al XIV-lea a generat şi o serie de confuzii, unii istorici locali identificând aşezarea cu ţinutul omonim. Asemenea confuzii au făcut George Togan, după care, în sursele din secolele XIII-XIV, oraşul Mediaş „apare sub denumirea de Medies sau terra Medies”, precum şi Ioan Raica, care conchide la rândul său că „începând cu 1289 şi până la 1308, aşezarea noastră (trebuie să evităm termenul de oraş), apare în documentele de atunci sub denumirea de Terra Medies”. În opoziţie categorică cu aceste opinii, actele episcopale din 1283 şi 1289 fac distincţie clară între „villa Medies”, adică „satul Mediaş”, şi „terra Medies”, respectiv „ţinutul Mediaş”.



comentarii
1 comentarii

vai, vai, pana si renumitul geograf I. Raica sa faca o asemenea confuzie?...vai,...vai.
fricosul
19.10.2010 23:05
Din aceeasi categorie
sevis

mcdonalds

Covoare

Vacanta Eurotrip
espressor
sport
info
Licitatie publica

accentmedia