Şoc din şoc...

- Câte?
- Două.
- Tot două...
- O carte.
- Ce viaţă, dom'le!... Parc-am fi într-un tren...
- Joacă!
- Nici ceasul parcă nu mai bate...
- Ce faci?
- 20.
- Plus 4.
- Pas!
- Auzi? Parcă simţi roţile vagoanelor...
- Te-ai tâmpit!...
- Arată cărţile!
- V-am rupt!
- Asta-i viaţa... Ăsta cu trenurile lui e de vină...
- Chiar aşa, ce-ai, mă, cu trenurile?
- Fă cărţile!
- Nu mai joc.
- De ce, mă?
- Nu mai am chef. Nu vedeţi cum trece viaţa?
- Eşti bolnav!
- Stai şi te uiţi pe fereastră...
- Pe fereastra vagonului?
- Da. Şi trec toate şi trec şi trec...
- Luaţi-i paharul!
- Degeaba. Nu mai joc.
- De ce-ai mai venit, mă, aici?
- Am jucat destul.
- Cum destul, mă? Ne iei banii şi după aia o dai după trenuri?
- Sunt obosit...
- Faci pe nebunu'!
- Voi nu vedeţi cum trece viaţa? Ia, uitaţi-vă pe fereastraă!
- Bă, eu îl bat pe zbanghiu' ăsta!
- Lasă-l, că-şi revine...
- Şi ce facem?
- Uitaţi-vă pe fereastră!...
- Pe care fereastră, mă, că suntem în pivniţă...
- Pe fereastra trenului, nu v-am spus?... De ce dai, mă?...
- Dacă-i mai dai două, îşi revine...
- Stop! Gata! Ajunge! Eu le fac, nu?
- Aţi văzut că şi-a revenit?