Tribuna
Lucruri mici dintr-un oraş (relativ) mare
Sibiul nostru militar... (I)
Sibiul nostru militar... (I)

Sibiul a fost, dintotdeauna, un oraş de primă mână în ierarhia militară a oricărui stat de care a aparţinut de-a lungul timpului, indiferent dacă era regatul maghiar, imperiul habsburgic ori austro-ungar, regatul României ori republica socialistă cu acelaşi nume. Invazia tătară de la 1241 a aprins, credem, un beculeţ în capul diriguitorilor locali şi aceştia s-au pus pe clădit ziduri, turnuri, bastioane şi şanţuri de apă. La fel, aşezarea geografică a Sibiului, ca oraş de frontieră, a jucat un rol determinant în destinul militar al oraşului. Patru centuri de fortificaţii, zeci de turnuri de apărare din care mai sunt în picioare, întregi ori bucăţi, doar câteva, porţi şi turnuri de poartă, rondele de artilerie ori bastioane, plus un proiect de mega-fortificaţie care ar fi depăşit cu mult limitele vechii cetăţi, arsenale, mori de pulbere, ateliere de făcut săbii, puşti şi tunuri, este ceea ce ne-au lăsat moştenire vechii locuitori ai Sibiului. Dar de data aceasta vom lăsa ceva mai de o parte perioada medievală. Ci ne vom întoarce ceva mai recent, în preajma Primului Război Mondial, în vremea când Sibiul devenise, la câte obiective militare avea pe suprafaţa lui şi la numărul de militari care se adăugau la populaţia “civilă”, mai mult o cazarmă decât un “city of culture-city of cultures”. Graţie unei hărţi de la 1914 primite via Internet (plus un forum local, mersi Herr G!) avem acum posibilitatea de a vă arăta Sibiul nostru militar despre care nu se prea vorbeşte deoarece nu prea e în linie cu istoria care încă mai e la modă şi care nu diferă prea mult de cea din vremea ne NATO-UE a ţării. Respectiv un mini-ghid al obiectivelor militare ale “Hermannstadt-Nagyszeben-Sibiiu”-lui de la început de secol XX. Nu ar strica să fie folosit şi pe post de traseu de vizitare, că şi aşa, s-a uzat pavajul Arsenalul – figurează sub numele vechi de “Kempel Kaserne” - Cazarma Kempel. Despre el/ea am scris la momentul potrivit. Este una dintre cele mai vechi clădiri cu destinaţie militară din oraş. A fost arsenal (graţie lui Conrad Haas), han, spital militar, cazarmă, centru militar judeţean (după demolarea celui de pe Constituţiei) şi Decanatul facultăţii de Medicină din Cluj, atunci când ea s-a refugiat la Sibiu. Straja Dragonilor - “Dragonerwache”, de pe Oraşul de Jos, devenită magazin, devenită “Librăria Noastră Nr.2”, apoi Librăria Lyceum, apoi demolată de comuniştii locali pentru a o înlocui cu o fântănă idioată, demolată şi ea prin 2005-2006. Acum doar un panou aminteşte de vechea strajă. Şi nişte fotografii de epocă... Cazarma orăşenească – Sau “Cazarma orăşenească, cezaro-crăiască, de honvezi”. (Städtliche K.u.K. Honved Kaserne). A rezistat până în anii 80, când s-a extins Întreprinderea “13 Decembrie”, şi a fost rasă fără prea multe regrete, boală care mai răbufneşte şi acum pe ici, pe colo. Cazarma 90 - “Cazarma orăşenească, cezaro-crăiască, de infanterie”. Şi ea a rezistat tuturor regimurilor istorice, până la cel al “tovarăşilor”, care au făcut-o cioburi. “90” vine de la Regimentul 90 Infanterie care îşi avea sediul aici. A mai fost şcoală de miliţieni parcă, fals spital în timpul războiului, (imagine arată crucea roşie pictată pe acoperiş), sediu de cooperative meşteşigăreşti. Acum aici îşi are sediul cortul rămas din vremea capitalei cortora... pardon culturale. Şcoala Militară de Călărie/Cavalerie – În actualul local al Academiei Forţelor terestre şi pe locul Parcului Tineretului de acum, fost Piaţă a Verzelor. Se pare că linia de case din spatele bisericii de pe Constituţiei care urcă spre Grădina (pardon, “teatrul”) de vară datează de atunci. Aşa se explică şi numele străzii Manejului, din imediata vecinătate.  Alături de “K.u.K. Militär Reitschule”, se mai aflau, pe strada Turnu Roşu actualmente Bd. Vasile Milea, “Cazarma de cavalerie” ( acum este Centrul “Decebal”, cunoscut şi ca Şcoala de Transmisiuni) şi o “Train Kaserne” (“train” înseamnă pregătire sau antrenament,) Poligonul din Guşteriţa – unul din multele poligoane militare din juril Sibiului. A fost folosit pentru trageri până în perioada comunistă. Acolo armata, gărzile patriotice şi premilitarii îşi exersau măiestria în tragerea cu diverse arme mici sau mari. Ultima oară l-am vizitat când a fost Cupa Presei la tir, organizată de Ziua Poliţiei. Deocamdată ne oprim aici, pentru ca data viitoare să tratăm imensul complec militar din zona Hipodrom-Calea Dumbrăvii- Sub Arini. Deci, “va urma”



comentarii
0 comentarii

Din aceeasi categorie
sevis

marquardt

casino

CibinFEST

Profesional PN

Vacanta Eurotrip
espressor
paltinul
info
turboclima
Licitatie publica

accentmedia