logo
Atracţii locale necunoscute
Rieger nu e singurul...
Rieger nu e singurul...

Ne-am bucurat ca de o victorie personală ideea transformării Halelor Rieger în muzeu al Industriilor. A fost o recunoaştere a faptului că ele au o valoare istorică, chiar dacă puţini pricep termenul acesta de “arheologie industrială”, foarte la modă în Occident dar ascuns cam sub preş pe aici pe la noi. Pentru cei interesaţi, Halele Rieger pot fi văzute pe sub poarta de la Independenţa (de pe str. Ocnei) dar atenţie la câine şi paznic, să nu creadă că eşti un spion capitalist plătit dfe burghezia mondială. Sau de pe str. Cibinului, unde se vede aşa, peste poartă, ceva din vechile hale ale fabricii de maşini a lui Andreas Rieger.  Dar nu sunt numai acestea. Dacă ar fi să vorbim despre un patrimoniu industrial, atunci am vedea că faimoasele construcţii din incinta Independenţei sunt doar o mică parte din totalul de construcţii ante, inter, şi chiar post-belice cu destinaţie de fabrică, atelier, hală sau magazie veche ce ar fi pretabile oricând de a intra pe o listă de patrimoniu.
Nu mică ne-a fost mirarea când, consultând o hartă de pe la 1914 (da, faimoasa hartă de la 1914 pe care am mai folosit-o) am rtealizat că edificiile industriale menţionate acolo încă mai sunt în picioare, aşteptând doar să fie băgate în seamă. Avem, astfel, Arsenalul (care încă e în picioare) menţionat ca depozit de componente de artilerie. La Rieger, era turnătorie şi fabrică de maşini. Pe locul de la Libertatea se afla o fabrică de stofe, la Cazangerie (pe Rusciorului) era tot o cazangerie, la Metalcar era o fabrică se spirt, Manutanţa era chiar manutanţă şi fabrică de maşini, fabricile de bere Habernann şi Trei Stejari nu mai necesită prezentare, dar cea a lui Hager merită localizată (“colţul” dintre Guşteriţei şi Bâlea), pe Lector mai era o fabrică de spirt, Abatorul de pe Abatorului, o altă fabrică de spirt (mari băutori erau sibienii) pe Teclu…
Dar nu este doar atât. Luând la pas zonele cândva de periferie ale oraşului, am găsit aici, bine mersi, edificii cu destinaţie industrială rămase de pe la începutul secolului, de la posturi de transformare, ateliere, hale ori chiar făbricuţe. Evident că destinaţia lor s-a cam schimbat, aspectul lor diferă faţă de original, dar există unele elemente care îţi fac semn că aici e ceva vechi şi interesant. Vechi, în sensul de până în anii 60, să zicem.
Fabricile “cu tradiţie” din Sibiu, multe aşteptându-şi demolarea sau “reconversia” conţin atrafcţii “de apocă”. Vizitarea lor este, practic, imposibilă, ele fiind, nu-i aşa, “proprietate privată” şi nefigurând în vreun circuit turistic. Dar aşa, de pe trotuar, poţi vedea că, de exemplu, halele de la Balanţa (dreapta, respectiv “prese” şi “poduri”, nu sunt de alaltăieri. La fel, fabrica de mobilă vizibilă de pe Podul Gării, în dreapta jos cum mergi spre Libra, are o construcţie, cu latura pe str. Dorobanţilor, cel puţin la fel de veche cu a Halelor Rieger. Vechiul IPAS are, la “poarta 3” (dinspre Dorobanţilor, “ceva” din lemn, care aduce a turn de apă. Pe str Cugir este, la fel, o construcţie care a avut destinaţie industrială. Tot îăn acea zonă, pe Decebal (cred) se află Stella, fabrica de săpun (devenită, sub comunişti, “Steaua”), ale cărei urme încă mai sunt identificabile. Trecem peste toată logistica Gării Sibiu, a Depoului a Triajului şi a Atelierului de Zonă, că s-a mai scris de ele. Ar crede cineva că Geografia Turismului a fost şi ea tot o mică fabrică, după câte avem cunoştinţă?  A fost. Dar de fabricile de “vatelină” din Lazaret/Lupeni ce ziceţi?
Interesantă este şi hala singuratică de pe Constituţiei, dintre blocuri. La fel cum interesante sunt şi clădirile care amintesc de SETA şi Uzina Electrică, de pe Uzinei. Strada Abatorului avea Abatorul şi Amylonul. Acum, are o groapă imensă pe dreapta şi Victoria pe stânga. Vicotria care are, încă în picioare elemente care existau pe când se numea “Lica”. Moara Cibin de pe Teclu este Hotel Apollo Hermannstadt. La fel cum Apollo sunt şi vechile magazii din zona gării.
Pe Brutarilor este un vechi post de transformare, la fel cum strada care leagă Tărgul Fânului de Abatorului are şi ea o construcţie industrială veche, vecină cu sediul Martorilor lui Iehova. Hotel 11 Euro era, pe vremuri, o filială a Drapelului Roşu (ulterior Cochet), Liceul Independenţa era fabrica de pantofi Herma, strada Zidului ar putea fi conservată cu totul măcar datorită vechilor tăbăcării. Ajungem pe Turnului, unde sunt câteva făbricuţe “ascunse” de faţadele caselor, cum ar fi cea de pe Croitorilor, ori de pe Pulberăriei, ori Măsarilor.
Şi uite că abia am pomenit doar numele şi “locaţia” (idiot cuvânt!) a câtorva locşoare vizitabile de orice pasionat de istoria industriilor, şi spaţiul s-a încheiat. Procium, promitem că vom reveni, detaliat, asupra fiecărui “subiect” în parte. Iar dacă am uitat ceva, nu ezitaţi să completaţi lista. 




comentarii
9 comentarii

Placute stiri! Aveti dreptate,Sibiul e o istorie industriala! Sunt mandru ca sunt sibian si ar fi bine sa o spunem tuturor. Linia industriei, continuata de Johanis, este tocmai ce trebuia.Americanii stiau sa scoata bani din ce avem noi! Am cateva fotografii vechi cu strazi din Sibiu si se vede ...civilizatia. Comunistii n-au facut altceva decat sa aduca moldoveni, olteni , la ,,slefuire'' in Sibiu! Nu e nimic acuzator , e doar o realitate pe care trebuie s-o accepte cei vizati.
vasilica
23.05.2009 07:30
...frumos scris !!!
g.b. - germania
23.05.2009 08:45
pana in 1970 sibiul a fost curat dar pe urma au venit cei in tenisi si cei pe sarma si la stricat
eu
23.05.2009 10:59
Deacat sa le strice Luca si sleahta lui de impostori, mai bine sa se faca ceva modern pe acel loc.Ramanem cu amintiri- dar frumoase- nu cu niste kichuri costisitoare cum au fost cele pe care au avut neobrazarea sa le le propuna pentru Emya.Scriem frumos, poate vorbim cursiv,dar "prahtica ne omoara" ca de unde nu e, nici Dumnezeu nu ar trebui sa ceara, darmite jurnalistii.
icsulescu
23.05.2009 11:16
Tarnii din marginime au tenisi si au venit pe sarma? Ca numai ei au distrus orasul si acum se dau mari sibieni
catre eu
23.05.2009 12:47
tu unde ai vazut ceva si modern, si frumos, la Sibiu? Iar cladirile vechi aduc mai multi turisti decat mallurile si rezidentialele din bca
Ma icsulescu
23.05.2009 12:48
sint plecat in Germania din 1981,am Locuit pe Strada Vopsitorilor in "Orasul de jos" plin de Industrie si multi Muncitori pe vremea aceeia.Ca omagiu a-si propune la fiecare "Atractie locala necunoscuta" amintita de dumneavoastra sa se amplasese o Placa Memoriala la fiecare cladire mentionata din Orasul Vechi.
Multe Salutari din Stuttgart.
willud
23.05.2009 23:34
ar putea anonimul autor sa aprofundeze acest subiect despre fiecare fabrica in parte. E trist cand ziaristii scriu despre istorie iar istoricii fac jurnalistica
ar putea anonimul
24.05.2009 12:44
Bun articol. Astept continuarea.
Razvan
24.05.2009 17:39
Din aceeasi categorie
sevis

tdc sibiu

Vacanta Eurotrip
espressor
sport
info
filarmonica
brukenthal
Licitatie publica

accentmedia