Moartea lui Johannes Sachs von Harteneck
În 1702, Harteneck dispune cu literă de lege că de acun înainte, toţi locuitorii Sibiului, inclusiv nobilii, sunt obligaţi să plătească impozit. Această dipoziţie a stârnit mare indignare în rândul nobilimii care de atunci a căutat un pretext ca să scape de el. În această perioadă s-a întâmplat că Schuller von Rosenthal, primarul Sighişoarei, a fost arestat de către Harteneck şi executat în urma judecăţii, pentru că a falsificat bani. Nobilii au considerat că această judeecată era nedreaptă, egală cu trădarea de patrie. Pentru reuşita planului lor, au atras de partea lor pe comandantul militar, cu ajutorul căruia l-au arestat pe Harteneck, închizându-l în cetatea Făgăraşului. Consiliul, sfidând în totalitate drepturile juridice, îl condamnă pe Harteneck la moarte pentru „trădarea principelui”.şi pentru omucidere. Era o de fapt o calomnie, dar puterea nu are nevoie de dreptate şi de respectarea legii, pentru a-şi atinge scopul, ci, din contră, de vicleşuguri. Harteneck fost învinuit de o crimă pe care nu a comis-o niciodată
În cele ce urmează, relatăm cu lux de amănunte cele întâmplate. Comandantul militar al oraşului, Rabutin, avea în slujba lui un adjutant cu numele Acton, care era amantul secret al soţiei lui Harteneck. Acton, după un timp s-a săturat de femeie, din care cauză ea voia să-l otrăveasă. Pentru menţinerea acuzaţiilor îmdreptate împotriva lui Harteneck, era necesară culegerea şi adunarea unor date care să devină dovezi. Pentru această acţiune, toţi cei care erau în slujba lui Harteneck au fost audiaţi. Primul de la care, în urma unor suplicii groaznice, s-au obţinut mărturisiri, a fost Michael Laurentius, grădinarul lui Harteneck. Pe baza declaraţiilor lui s-a aflat că în urmă cu câţiva ani a fost ucis, în casa lui Harteneck, Hans Adam, slujitorul adjutantului Acton. Crima a fost comisă de Pap János, una din slugile lui Hartenek. Pe baza acestei măţurturisiri au fost arestaţi Pap János şi mai mulţi slujitori ai lui Harteneck. Martorii citaţi au fost obligaţi să răspundă la urmâtoarele întrbări: „1. Ştii sau ai auzit că sluga lui Acton, Hans Adam, a fost însărcinat sau mituit de către Johannes Sachs (von Harteneck, n.a.) sau soţia lui, ca să-şi otrăvească stăpânul, şi ca tot el, după comiterea faptei, care nu a avut reuşită, deoarece adjutantul a observat intenţia, s-a refugiat în casa lui Johannes Sachs, tot acolo prima dată a fost ascuns, după scurt timp a fost omorât, l-au îngropat în grădină, după un timp cadavrul aa fost dezgropat şi la porunca lui Johannes Sachs sau a soţiei lui l-au dus şi l-au aruncat în râul Olt ?; 2. Ştii sau ai auzit că Johannes Sachs sau soţia lui au însărcinat criminali contra domnului Acton?; 3. Ştii sau ai auzit că Johannes Sachs sau soţia lui au dat unei alte persoane otravă cu scopul de a vătăma sănătatea sau viaţa excelenţeei sale, comandantul militar, sau a domnului Acton?; 4. Este adevărat sau ai auzit că Johannes Sachs sau soţia lui au angajat vrăţjitoare pentru a vrăjii sau omorî pe domnul Acton?”
Vinovaţii principali din personalul lui Harteneck, anume Pap János - curier, Michael Laurentius – grădinar şi Andreas Stift - ospătar, au depus o mârturisire cuprinzătoare, dar declaraţiile lor au diferit într-un singur punct. Şi anume la sfătuirea cui l-au omorât pe Hans Adam, slujnicul lui Acton adjutantul generalului. După audierea martorilor, s-a stabilit că: În seara zilei de 10 martie, slujitorul lui Acton a fugit în casa lui Harteneck. În antreu s-a întâlnit cu ospătarul Andreas Stift şi i-a spus plin de groază: „Spune domnului jude regal că nu mai pot îndura. Dacă nu mă ajută acuma, suut pierdut.” Stift a raportat stăpânului său cele auzite, iar acesta l-a primit imedit pe fugar. Harteneck şi soţia au ascultat, consternaţi, cauza pentru care Adam este prigonit. Harteneck l-a chemat pe slujitorul său de taină Pap János şi l-a însărcinat să-l ascundă pe fugar. Pap a fost nedumerit, nu a ştiut ce să facă, dar după câteva clipe, soţia lui Harteneck şi-a adus aminte că în camera ei este o groapă sub duşumea, Pentru a rezolva problema, au rupt scândurile duşumelei şi l-au ascuns acolo pe Hans Adam. Acesta l-a rugat pe Pap János să rămână cu el pentru că se teme.singur. După ce Harteneck a plecat la Sighişoara, Kinder, secretarul său, care era tot un om de încredere al familiei, i-a scos de acolo şi i-a ascuns într-o boltitură a pivniţei. Au stat acolo trei săptămâni. În acest timp, Hans Adam i-a povestit lui Pap încercarea lui de a-l otrăvi pe stăpânul său. Din povestea lui s-a putut afla că, într-o zi, când Acton a cerut de la Hans Adam o sticlă de bere, acesta a amestecat în bere otravă. Dar Acton a observat şi a strigat la el: „Câine, ai vrut să mă otrăveşti !”. Atunci Hans Adam a fugit din casă la Harteneck. Ceea ce s-a întâmplat după aceea, ştim deja.
Pe Pap János, Harteneck l-a lăsat acasă fiindcă nu a mai rezistat în subteran. A sosit timpul să se hotărască ce se va întâmpla cu Hans Adam în continuare. Prima dată au vrut să-i înlesnească fuga, dar s-au răzgândit, fiindcă dacă era prins, ieşea la iveală toată întâmplarea. De aceea au hotărât să-l ucidâ. Cu ocazia interogatoriului, Michel Laurentis, grădinarul a mărturisit că soţia lui Harteneck a ordonat uciderea lui Hans Adam. În schimb ospătarul Stift a mărturisit că secretarul lui Harteneck, Kinder a sfătuit uciderea lui Hans Adam. Grădinarul a mărturisit că într-o zi soţia lui Hartenck l-a chemat la el şi, în prezenţa lui Pap János, a spus că în pivniţă este un om care a vrut să-l otrăvească pe soţul ei, de aceea trebuie să fie ucis. Grădinarul a ezitat prima dată, dar fiind constrâns de femeie, a acceptat săvârşirea faptei.
Crima a fost plănuită după un plan sistematic. Într-o seară de aprilie, Pap János, Michel Laurentius şi Stift au coborât în pivniţă unde era ascuns Hans Adam. Acolo s-au aşezat la masă la câteva pahare de vin Hans Adam s-a bucurat, crezând că a sosit clipa eliberării. Când ospătarul a adus ultima sticlă de vin, la semnalul lui Pap János, grădinarul a tăbărât pe Hans Adam, l-a strâns de gât, trântindu-l la pământ, şi în timp ce-l ţinea aşa, Pap János l-a străpuns cu un cuţit.
După săvârşirea goaznicei fapte, grădinarul, la porunca soţiei lui Harteneck, i-a îngropat cadavrul în grădină. După ce a trecut un an, tot la porunca femeii, grădinarul şi un om cu numele de Oandre, au dezgropat cadavrul, l-au băgat într-un sac, pe care l-au băgat într-un butoi şi astfel, a fost dus cu o căruţă cu cai până la Olt, unde a fost aruncat. La interogatoriu, soţia lui Harteneck a mărtutisit că ea a dezaprobat toată fapta. De fapt este cert că ea şi nu Harteneck a vrut să-l omoare pe Hans Adam. Harteneck a avut cunoştinţă despre crimă, dar nu a făcut denunţ tocmai pentru ca să o ocrotească soţia. Asta i-a fost singura vină. Se presupune că avea cunoştinţă despre relaţia soţiei sale cu Acton, dar datorită funcţiei sale înalte a trecut totul în tăcere, pentru a evita un scandal public. Cu toate acestea cei trei criminali, precum şi soţia lui Harteneck, au fost achitaţi, iar Harteneck decapitat. În acea zi s-a comis un „Justizmord” (condamnarea unui om nevinomat).
Zoltan Kalmár.
Adauga un comentariu la acest articol





















