Tribuna
brukenthal museum
Lumea ca bâlci
O sărbătoare pariziană - Moulin-Rouge la 130 de ani
N. I. DOBRA
2183 vizualizari
O sărbătoare pariziană - Moulin-Rouge la 130 de ani

În 6 octombrie curent, celebrul cabaret Moulin-Rouge din Paris a împlinit şi sărbătorit 130 de ani de la înfiinţare (1889), fondatori fiind - nici că se pu­ tea altfel - doi evrei: Joseph Oller şi Charles Zidler, patronii şi ai renumitei săli de spectacole Olympia. Fiind ceva inedit, fiind situat în cartierul Montmartre, locuit de artişti de toate soiurile, localul a avut succes de la început. Era perioada Belle-Epoque, când parizienii se bucurau de pace şi prosperitate, iar ca­ baretul era accesibil tuturor categoriilor sociale, ca să nu mai spun că şi arhitectura - imaginând o "moară roşie", a contribuit la succes. Oamenii, în special bărbaţi, veneau să bea şi să urmărească spectacolele cu "fetiţe" zvăpăiate şi... accesibile. O bună publicitate i-a făcut pictorul Henri de Toulouse-Lautrec, un obişnuit al locului, cel care le-a imortalizat pe celebrităţile vremii: dansatoarele La Goulue ("Mâncăcioasa"), Mistinguett, Nini Pattes, La Mome Fromage, ale căror portrete se află şi în prezent pe pereţi.
Dacă a rezistat în timp este pentru că patronii şi managerii care s-au succedat au ţinut la calitatea angajaţilor, a spectacolelor, a băuturilor şi mâncărurilor servite în fiecare seară, 265 pe an, câte două spectacole, unul de la ora 21, următorul de la ora 23, cu o pauză de 15 minute. Dacă iniţial cabaretul era frecventat în special de francezi, în prezent "grosul" îl formează turişti străini, cei mai mulţi fiind americani, englezi, chinezi, japonezi, australieni, în sejurul acestora intrând, pe lângă Turnul Eiffel şi Muzeul Luvru, neapărat Moulin-Rouge.
(În paranteză, vă spun şi un banc. Zice că bunicul, aflând că nepotu-său va face o excursie la Paris, l-a sfătuit ca nu cumva să nu vadă spectacolul la Moulin-Rouge. Zis şi făcut, nepotul s-a dus, s-a întors, moşul l-a întrebat cum i-a plăcut la Moulin-Rouge. "Bunicule, toate bune şi frumoase, dar scump al dracului, m-au lăsat lefter fetele şi ospătarii!" La care hâtrul l-a întrebat cu ce s-a dus la Paris. "Păi, cu Atlassib, cu ce era să merg". Moşul a râs: "Pe mine nu m-a costat nimic când am fost, dar am mers cu Wermachtul!" Râdeţi!)
Punctul de atracţie al fiecărui spectacol îl re­ prezintă cancanul, dansul specific, cu chiote, ritm, fus­ te ridicate, să se vadă jupoanele şi puină piele la executarea şpagatului final.
Iată câteva cifre edificatoare: sala are 850 de locuri, corpul artistic numără 60 de fete (selecţia es­ te riguroasă: înălţimea 1,75-1,85 m, diplomă de absolvi­ re a unor cursuri de balet clasic, vârsta minimă 18 ani şi... cât le ţin puterile, până în jur de 30 de ani); 20 de băieţi; în garderobă, circa 1.000 de costume (în prezent, din cauza ecologiştilor, cu paiete, dar fără obişnuitele pene de struţ şi de egretă!), 800 perechi de încălţări, toate făcute la comandă; spectacolul inti­ tulat "Feerie" se joacă din 1999 şi a costat iniţial 8 milioane euro; pentru servirea celor 850 de spectatori-clienţi de la fiecare spectacol (am uitat să vă spun că gradul de ocupare a sălii este de 97 la sută anual!) există 120 de ospătari şi 24 de bucătari, care pregătesc două meniuri la alegere (Toulouse-Lautrec şi Belle-Epoque) plus alte două pentru vegetarieni şi vegani (alţi tâmpiţi!) Până încep spectacolele, perechile pot dansa în acordurile orchestrei cabaretului. În sa­ la de spectacole, în prezent, există un acvariu uriaş, iar din ”recuzită" fac parte şase ponei şi cinci pitoni.
Pe lângă cele 60 de "Doriss Girls" şi 20 de "Doriss Boys", cabaretul are peste 400 de angajaţi de tot felul: croitorese, maseuri, pantofari, scenografi, regizori, sunetişti, electricieni etc., o întreagă armată, care duc o infernală viaţă de noapte, fiind tot timpul conectaţi. Fireşte că fetele n-au nici timp, nici chef să se căsătorească şi să crească plozi decât, eventual, după ce se retrag. Când ajungi acasă la 2-3 dimineaţa sau mai târziu dacă te mai opreşti cu colegii la o şuetă, dormi câteva ore şi o iei de la capăt, n-ai voie să bei, să mănânci ce-ţi place (limita admisă ca să nu fii dat afară este de plus-minus 2 kg!), să te dai obosită ori bolnavă.
Ce este de subliniat şi de admirat la francezi: 98 la sută din repertoriul muzical este francez, precum în urmă cu un secol, deşi, cum spuneam, cei mai mulţi specta­ tori sunt străini. De asemenea, de observat că fetele din Est, foarte apreciate ca manechine, sunt rare în corpul artistic, cele mai multe fiind de peste ocean şi fran­ ţuzoaice.
Dacă aveţi bani şi timp, merită să vedeţi "pe viu" un spectacol la Moulin-Rouge. Eu am văzut "moara" pe dinafară, iar fragmente de spectacol, la tv5 Monde, în noap­ tea de Revelion.

 





comentarii
2 comentarii

Sper mata ( ! )
16.11.2019 12:28
Dar în anii bisecți ? 366 !!!
Hergane Gorduna
16.11.2019 12:30
Din aceeasi categorie
sevis

targul de craciun

Comunicat de presa policrom final

Vacanta Eurotrip
espressor
paltinul
info
turboclima
Licitatie publica

accentmedia