logo
Lumea ca bâlci: Nouă, românilor, ne place schimbarea
N. I. DOBRA
829 vizualizari
Lumea ca bâlci: Nouă, românilor, ne place schimbarea

Ne-am schimbat alfabetul, din chirilic în latinesc, mulţi dintre noi şi-au schimbat religia, din ortodcşi au devenit greco-catolici şi invers, ne-am schimbat capitalele: ba a fost Suceava, ba a fost Târgovişte, ba a fost laşi, ba a fost Bucureşti, am schimbat domnitorii,  ba autohtoni, ba greci, am schimbat stemele, am schimbat imnurile, am schimbat cetăţenia, mulţi şi-au schimbat nevestele...
Din pură curiozitate, fiindcă, oricum, nu se mai poate întâmpla mare lucru, am făcut un fel de inventar al imnurilor noastre, fireşte luând în calcul doar perioada de  când s-a constituit,  de fapt, Regatul România.
Primul imn a fost "Trăiască Regele": Trăiască Regele/În pace şi onor/De ţară iubitor/Şi-apărător de ţară/Fie domn glorios/Fie peste noi/Fie-n veci norocos/În război/O, Doamne sfinte/Ceresc părinte/Susţine cu-a Ta mână/Coroana Română/Trăiască Patria/Cât soarele pe cer/Rai vesel pământesc/Cu mare, falnic nume//Fie-n veci el ferit/De nevoi/Fie-n veci locuit/De eroi, eroi/O, Doamne sfinte/Ceresc părinte/lntinde a Ta mână/Pe Ţara Română!"
Istoricii spun că versurile îi aparţin lui Vasile Alecsandri, din 1881, iar muzica a fost compusă de Eduard Hübsch în 1862. Perioada în care a fost cântat este 1884-1947, adică de la încoronarea lui Carol I, pâ­ nă la abdicarea lui Mihai. Versurile mi se par puerile şi melodia aduce a litanie, dar trebuie remarcat că a avut cea mai îndelungată viaţă.
Părăsind ''corabia", iar România devenind republică populară, regalitatea nu mai avea ce căuta în România, aşa că s-a desenat o altă stemă şi s-a impus un alt imn: "Zdrobite cătuşe", pe versuri de Aurel Baranga şi muzică de Matei Socor, amândoi evrei, comunişti ilegalişti: "Zdrobite cătuşe în urmă rămân/În frunte-i mereu muncitorul/Prin lupte şi jertfe o treaptă urcăm/Stăpân pe destin e poporul/Trăiască,  trăiască Republica noastră/În marş de năvalnic şuvoi/Muncitori şi ţărani şi ostaşi/Zidim România Republicii noi/În lături cu putredul vechi stăvilar/E ceasul de sfântă-ncordare/Unirea şi munca şi pacea-i stegar/Republicii noi populare". Doi oportunişti,  care ar fi mâncat şi căcat dacă erau plă­ tiţi. Şi, au fost răsplătiţi din plin: Baranga (Leibovici) a fost membru al CC al PCR, redactor-şef al revistei Urzica, iar Matei Socor, preşedinte al Uniunii Compozitorilor din România, omul regimului, dedicat cu trup şi suflet.
Imnul "lor"   n-a rezistat decât până s-a prăpădit Stalin, tovarăşii considerând că ne trebuie altul, cu această "sarcină de mare răspundere" fiind desemnaţi poeţii Dan Deşliu, Eugen Frunză, muzica,  aceluiaşi Matei Socor. Băieţii s-au pus pe treabă şi-a ieşit "Te slăvim Românie", din 1953 până în 1977 cântat cu mult zel patriotic: "Te slăvim, Românie, pământ părin­ tesc/Mândre plaiuri sub cerul tău paşnic rodesc/E zdro­ bit al trecutului jug bIestemat/Nu zadarnic străbunii eroi au luptat/Astăzi noi împlinim visul lor minunat/Puternică, liberă/Pe soartă stăpână/Trăiască Republica/Populară Română (refren) lnfrăţit fi-va veşnic al nostru popor/Cu poporul sovietic eliberator/Leninismul ni-e far şi tărie şi avânt/Noi urmăm cu credinţă Partidul ne-nfrânt/Puternică, liberă/Pe soartă stăpână/Trăiască Republica/Populară Română (refren) Noi uzine clădim, rodul holdei sporim/Vrem în pace cu orice popor să trăim/Dar duşmanii de-ar fi să ne calce în prag/Îi vom frânge în numele a tot ce ne e drag/Înălţa-vom spre glorie al pa­ triei steag/Puternică, liberă/Pe soartă stăpână/Trăiască Republica/Populară Română".
Alt imn, alte premii şi avansări pentru autorii lor, în vreme ce mulţi dintre intelectualii de valoare ai ţării mâncau ştevie şi beau apă din Canalul Dunăre- Marea Neagră. (va urma)

 



comentarii
0 comentarii

Din aceeasi categorie
Fabrica de lactate Sevis

Vacanta Eurotrip
Fundatia APT
targul de cariere
Licitatie publica