logo
Lumea ca bâlci: Istorii şi secrete ale "locuitorilor" Panthéon-ului din Paris
N. I. DOBRA
658 vizualizari
Lumea ca bâlci: Istorii şi secrete ale

Actualul Panthéon a fost construit iniţial ca biserică, la începutul secolului al XVIII-lea de arhitectul Jacques-Germain Soufflot, dedicată Sfintei Genevieve. N-avea să reziste, fiindcă, în 1791, revoluţionarii, ca toţi tembelii, prin Decretul din 4 aprilie 1791, au hotârât ca biserica să fie transformată într-un "templu" laic, în care să fie înmormântaţi marii oameni ai Franţei. Primul îngropat aci a fost Honore Gabriel Riqueti conte de Mirabeau, nobil, membru al Adunării Constituan­ te în timpul Revoluţiei Franceze. Au urmat: filozoful Voltaire, Jean-Paul Marat, figură marcantă a Revoluţiei Franceze, Jean-Jaqques Rousseau, filozof iluminist şi tot aşa până în zilele noastre, ultimii găsindu-şi locul de veci aici, în 1 iulie a.c., Simone Veil, evreică scăpată în viaţă de la Auschwitz, politician, ministru al Sănătăţii, primul preşedinte al Parlamentului european, membru al Academiei Franceze, distinsă cu Legiunea de Onoare în grad de Mare Cruce etc. şi soţul acesteia, Antoine, de care n-a dorit să se despartă nici după moarte. A existat un precedent, când, în 1907, Sophie n-a dorit să fie despărţită de soţul ei, Marcellin Berthelot, renumit chimist şi om politic. Timp de 90 de ani, Sophie a fost singura femeie înhumată în Pantheon, până la Marie Curie. Între timp, prin decizia lui Francois Hollande (pentru că, din 1958, doar preşedintele Franţei decide cine "intră" acolo) în 2013 au mai fost băgate două moarte: Germaine Tillion şi Genevieve de Gaulle Anthonioz, foste luptătoare în Rezistenţa franceză în timpul războiului mondial, prima renumit antropolog (1907-2008), a doua, nepoata generalului de Gaulle, arestată, încarcerată în lagărul Revensbrück, supravieţuind, membru în Consiliul Economic şi Social al Franţei, autoare de cărţi. În total, la această oră, în Panthéon sunt înhumate 75 de persoane, între care doar cinci femei (una "pe post" de soţie credincioasă, murind la câteva ore după soţul ei, Sophie Berthelot neavând alte merite în slujba ţării). Sunt de semnalat şi câteva istorii: Jean Moulin este înmormântat lângă Pierre Brossolette, ei fiind adversari în timpul Rezistenţei; marea chimistă, Marie Curie, este lângă soţul ei, Pierre, dar nu departe de amantul ei, Paul Langevin, fost elev al lui Pierre, cei mai mulţi (42) dintre cei înhumaţi aici au fost oameni de-ai lui Napoleon, în special generali şi mareşali; sunt, de asemenea, un bunic şi un nepot: fizicianul Lazare Carnot şi Sadi Carnot, fost preşedinte al Franţei, asasinat în anul 1894. (De meserie inginer constructor, a fost ales preşedinte în 1887. În 24 iunie 1894, pe o stradă din centrul Lyon-ului, un italian anarhist s-a repezit din mulţime pe scara landoului în care era preşedintele şi l-a înjunghiat mortal. Ucigaşul a fost executat în 16 august. Carnot, primul preşedinte al Franţei, victimă a unui atentat, a fost înhumat în Panthéon, cu funeralii naţionale, alături de bunicul său, Lazare, matematician renumit, academician, participant la Revoluţia Franceză.)
Mai sunt personalităţi înmormântate în Panthéon, despre care se vehiculează tot felul de bârfe, dar, în general, "De mortuis nihil nisi bene", vorba latinului.

 





comentarii
0 comentarii

Din aceeasi categorie
sevis

kogalniceanu

smeralda

Vacanta Eurotrip
espressor
sport
info
filarmonica
Licitatie publica

accentmedia