Tribuna
Cine are IQ-ul lui Einstein? Un copil român de 3 ani!
Cine are IQ-ul lui Einstein? Un copil român de 3 ani!
Are trei ani şi vorbeşte trei limbi strãine. Nu ştiu dacã pe la zece ani va vorbi vreo zece şi nici dacã va reuşi sã ţinã ritmul. Ce ştiu e cã un copil de origine românã a fost desemnat cel mai inteligent din toatã lumea.

IQ-ul unui om cu inteligenţă medie se ridică de obicei la 110 puncte, în vreme ce un scor de peste 140 anunţă un om genial. România se poate mândri la acest capitol cu unul dintre cei mai promiţători copii ai planetei, Anthony Popa Urria.
Copilul locuieşte cu familia în Canada şi este de origine română. La numai doi ani şi nouă luni a fost catalogat la fel de deştept ca Albert Einstein sau Stephen Hawking, având un IQ de 154, adică aproape perfect. În timp ce copiii de vârsta lui buchisesc primele cântecele  şi desenează cu creioane colorate, Anthony pronunţă alfabetul de la A la Z şi de la Z la A, poate să numere până la 1.000, cunoaşte o groază de planete din sistemul solar şi ştie să împartă săptămâna în zile, anul în luni şi anotimpuri. De asemenea, vorbeşte engleză, spaniolă şi română, citeşte cu uşurinţă cărţi la prima vedere, pe lângă nume ştie să scrie multe alte cuvinte şi poate rezolva puzzle-uri cu 70 de piese, datorită abilităţilor sale ieşite din comun.
Anthony ştie să se poarte ca un copil absolut obişnuit. E aproape nedespărţit de tricicleta lui, iubeşte dulciurile şi mai ales îngheţata după care se dă în vânt. 
Geografia este unul din punctele lui tari: îţi poate arăta pe hartă unde se află Madagascar şi ştie şi care este capitala: Antananarivo, în caz că aţi căzut pe gânduri.
Cât timp părinţii sunt la muncă, bunica Felicia este cea care are grijă de Anthony: „Era foarte interesat de tot ce vedea în jurul lui încă de la două luni. Am observat foarte devreme capacitatea lui extraordinară de a învăţa şi reţine. La şase luni, am realizat că ştia deja literele alfabetului”, povesteşte, încântată, bunica. 
„Încă nu vorbea când mama mea i-a arătat trei cartonaşe şi l-a îndemnat să-l aleagă pe cel cu litera C, ceea ce a şi făcut”, spune Laura, mama lui Anthony, care are patru specializări şi un master în economie.
La 10 luni, Anthony recunoştea fonetic alfabetul. La început, mama lui a fost sceptică, întrebându-se dacă nu cumva copilul ei memora literele fără să le înţeleagă. La scurtă vreme, a observat că în timp ce se juca cu nişte cuburi cu litere inscripţionate, a transformat „W” în „M” şi 7 în „L” în funcţie de  context.
„Recunoaşte legături şi relaţii între cifre şi li­te­re, ceea ce este impresionant”, explică mama. 
În februarie, Laura l-a dus la Londra pentru a-i face un test de inteligenţă. „Ţtiam că este deş­tept, mult peste medie, dar vroiam să aflu cu exactitate ce diferenţă este între el şi alţii”, spune Laura.
Aşa a ajuns Anthony la psihologul Joan Freeman, cunoscut pentru cercetările şi rezultatele sale. „Să-ţi ştii numele este primul pas în învăţare, dar să poţi descrie funcţia şi selecţia unor termeni arată abilităţi mult mai avansate pentru vârsta unui copil de trei ani”, a scris Freeman în raportul său.
Cu toate că e mândră de fiul ei, Laura se teme de începerea şcolii când vor fi diferenţe mari între el şi ceilalţi copii, iar dezvoltarea emoţională  a lui Anthony ar putea avea de suferit. 
Când Vicki Herd, membră Mensa Canada, a a­flat că are un coleg nou, de doar trei ani, a glu­mit: „Probabil că părinţii i-au greşit data naşterii!”
În toată Canada sunt doar şapte membri Mensa cu vârste sub 10 ani, dintre care unul de cinci ani.
IQ-ul unei persoane cu inteligenţă medie este de 100 de puncte, în timp ce majoritatea membrilor Mensa au peste 135.
Dacă cei mai mulţi părinţi ar fi încântaţi să aibă copii cu inteligenţă peste medie, Herd avertizează că socializarea acestor copii supradotaţi cu cei normali  nu este întotdeauna în favoarea primilor.
Anthony nu este primul copil supradotat care ajunge membru al societăţii Mensa. În urmă cu puţin timp, o fetiţă de patru ani din Marea Britanie cu un IQ de 159 de puncte a devenit membru. În 2009, un alt copil din Marea Britanie a devenit cel mai tânăr membru Mensa la vârsta de doi ani şi patru luni, informează BBC.


Ce este Mensa?


O societate fondată în Oxford, Marea Britanie, în 1946 cu scopul de a identifica şi pune în legătură oameni cu un coeficient foarte înalt de inteligenţă. Singurul criteriu de admitere în Mensa este obţinerea unui scor care vă plasează în procentul de 2% al populaţiei. Acest rezultat trebuie obţinut într-un test de inteligenţă aprobat de Mensa. Altfel spus, calitatea de membru este deschisă tuturor celor care au un coeficient de inteligenţă (IQ) destul de ridicat pentru a se clasa între primii 2 dintr-o sută din punctul de vedere al inteligenţei.“Scopurile asociaţiei, exprimate prin Constituţia Mensa, sunt identificarea şi cultivarea inteligenţei în scopul umanităţii, încurajarea cercetării în domeniul inteligenţei umane şi oferirea unui climat intelectual şi social stimulativ pentru membrii săi.
Membrii Mensa provin din toate domeniile şi păturile sociale: de la şoferi de tir la profe­sori universitari cu doctorate multiple, de la programatori şi oameni de ştiinţă la pompieri, de la oameni care trăiesc din ajutor social la multimilionari.“În prezent, organizaţia numără 100.000 de membrii în peste 100 de ţări ale lumii. Mensa este împărţită în filiale naţionale (national chapters), care au propriile reguli stabilite de membri lor. Există 3 tipuri de filiale: naţionale, provizorii si emergente. Diferenţa dintre ele este dată de numărul de membri, de gradul de organizare etc. Ponderea principală o au încă organizaţiile naţionale din ţările anglo-saxone (exemple: Marea Britanie cu 23.000 membri, SUA cu 55.000 membri), deoarece aici Mensa funcţionează de mai mult timp.“Mensa NU are nici o afiliere ideologică, politică sau religioasă şi nu poate exprima, ca organizaţie, nici un punct de vedere privitor la aceste chestiuni (desigur, membrii pot şi sunt încurajaţi să exprime puncte de vedere strict personale). Mensa are o abordare de tipul ‘mesei rotunde” (“mensa” înseamnă “masă” în latină) în cadrul căreia rasa, culoarea,sexul, crezul, naţionalitatea, vârsta, opţiunile politice, educaţia şi provenienţa socială nu constituie criterii de discriminare.“Mensa este o organizaţie non-profit, finanţată în principal din contribuţiile membrilor săi, care, în general, nu solicită şi nici nu acceptă sponsorizări.





comentarii
0 comentarii

Din aceeasi categorie
sevis

marquardt

casino

CibinFEST

Profesional PN

Vacanta Eurotrip
espressor
paltinul
info
turboclima
Licitatie publica

accentmedia