Tribuna
brukenthal museum
Lumea ca bâlci
"Astăzi mai bine se învoieşte lupul cu oaia decât omul cu om"
N. I. DOBRA
1637 vizualizari

Unii istorici literari consideră că literatura evreiască din România începe cu Cilibi Moise, care nici nu ştia să scrie, fiind un vânzător de mărunţişuri şi gablonţuri ambulant, născut în Focşani, în 1812, într-o familie săracă, dar numeroasă (10 copii). Se pare că nu numai la români, ci şi la alte naţii, ăia săraci sunt mai "harnici" la înmulţire decât bogaţii care se feresc să-şi mărunţească averile!
Bineînţeles că lui Cilibi Moise nici prin cap nu i-a trecut că va ajunge în istoriile literare cu glumele, pildele, cimiliturile, maximele şi vorbele de spirit pe care le lansa pe unde trecea şi care au început să circule din gură în gură, fiindcă exprimau nişte adevăruri şi stări sociale de fapt. De mic îi scăpăra mintea şi îşi făcea... publicitate, strigând în gura mare: "Marfă ruptă gata, pe un sfanţ bucata!".
A fost băgat în seamă până şi de G.Călinescu, în monumentala sa Istorie a literaturii române, caracterizându-l concis şi precis: "Un geniu oral fără ştiinţă de carte; un Anton Pann evreu". Istoricul Bogdan Petriceicu Haşdeu l-a numit "Mendelssohnul ovreilor bucureşteni". Dar cărţile cu aforismele lui au apărut abia după moartea sa, care a avut loc în ianuarie 1870, la fel de sărac cum se născuse, îngropat fiind în Cimitirul Evreiesc din Filantropia bucureşteană. Se pare că a pierit bolnav de tifos, boală necruţătoare la vremea aceea. La căpătâiul mormântului are un bolovan pe care scrie atât: Moise Froim (1812-1870), fiindcă acesta era numele lui real "Cilibi" fiind un fel de poreclă, venită din turcescul "celebi" = înţelept sau negustor în Stanbul.
Istoricul Schwartzfeld i-a strâns aforismele şi vorbele de duh şi le-a publicat mai întâi în Anuarul pentru izraeliţi (1882), apoi într-o carte "Practica şi apropourile lui Cilibi Moise vestitul din Ţara Românească "(1883), iar Titu Maiorescu, în 1884, i-a publicat calambururile însoţite de câteva date biografice, în revista Convorbiri literare, în care nu avea loc oricine!
Dar, cum vorba lungă e sărăcia omului, iată câteva zise de-ale lui Cilibi Moise, valabile până în vremea... capitalismului biruitor:
* Acela care deosebeşte om de om nu este om
* Astăzi mai bine se învoieşte lupul cu oaia decât omul cu om
* Precum molia strică haina, aşa şi pisma pe om
* Un om necinstit nu doarme cu capul pe pernă, ci pe frică
* Sunt unele muieri atât de vrednice, încât în lipsa bărbatului fac de toate, până şi copii
* Unele muieri se gândesc cum să se îmbrace şi bărbaţii lor pe cine să dezbrace
* Vai de hoţul care e sărac şi de săracul care e hoţ
* Două feluri de inşi sunt fuduli în lume: un slujbaş mic şi un prost mare
* Ce deosebire este între o roată de car şi un avocat? Roata strigă ca s-o ungi, pe când avocatul trebuie să-l ungi ca să strige
* Am auzit că turcii au patru neveste şi în alte ţări sunt neveste care au patru bărbaţi
* Vedeţi, domnilor, în ce vremuri am ajuns: hârtia scrisă e mai ieftină decât cea nescrisă
* Într-o zi am dat de o mare ruşine: m-au călcat noaptea hoţii şi n-au găsit nimic.
Voi încheia această succintă prezentare, cu un citat tot din G. Călinescu: "Maximele lui sunt pline de un sănătos umor bătrânesc".

 





comentarii
1 comentarii

Conform textele sfinte: evreii vor foi intotdeauna cei dintai in toate...
30.11.2019 16:13
Din aceeasi categorie
sevis

targul de craciun

Comunicat de presa policrom final

Vacanta Eurotrip
espressor
paltinul
info
turboclima
Licitatie publica

accentmedia