Tribuna
Nemurirea s-a născut la Axente Sever
Nemurirea s-a născut la Axente Sever

Prezentul articol se vrea o continuare a “serialului” modelelor umane de care societatea română de azi are atâta nevoie pentru salvarea României din hăul cu cele mai adânci prăpastii.
După publicarea articolelor despre două dintre personalităţiile sibiene: Dr. Gheorghe TELEA-BOLOGA şi Ec. Mircea TATA, am plăcuta ocazie să prezint cititorilor cotidianului Tribuna, un al treilea model, în persoana Dlui Ioan GABOR din Axente Sever, a cărui conduită civică, moralitate şi fapte au fost pe deplin recunoscute şi onorate de către oficialităţile locale prin acordarea înaltului titlu de “Cetăţean de onoare” pentru merite deosebite. Dedic acest articol unui om de excepţie, înzestrat cu tot ce a putut natura să-i înnobileze numele, caracterul, educaţia, dragostea de oameni şi de locul natal, setea de adevăr şi dreptate şi îndeosebi dorinţa de a lăsa testamentar generaţiilor viitoare întreaga sa experienţă de viaţă, ca pe o pildă eternă.
Fac acest gest de recunoştinţă pentru Domnia sa, mulţumindu-i pentru sprijinul acordat Asociaţiei Medicilor Pensionari din Sibiu în demersul nostru de a construi primul Centru Rezidenţial pe ţară, pentru medici şi asistente medicale ajunşi la vârsta senectuţii, singurătăţii şi neputinţei fizice.
Îndrăznesc cu scuzele de rigoare să extrag din conţinutul monografiei domnului Ioan GABOR numele medicilor şi farmaciştilor originali din Axente Sever buni colegi ai noştri, ţinând cont că aparţinem aceluiaşi Institut-Medico-Farmaceutic.
Pentru colegii trecuţi în eternitate, un gând pios, o rugăciune, o floare şi o lacrimă: prof.univ.dr. Onoriu Cheţianu (1906-1979), prof.univ.dr. Dionisie Coman (1906-1948), dr. Alexandru Cheţianu (1904-1985), dr. Ioan Chisăliţă (1914-1982), dr. Eugenia Paul Bogatu (1932-2004), dr. Victor Gârlonţa (1942-2001), dr. Marcian Jata (1969-2005).
Lor le-am dedicat în 2 septembrie 2010 parastasul de pomenire, la Biserica din groapă, slujit de Părintele Constantin Mitea cu tot sufletul şi harul vorbelor duhovniceşti. Prezenţi peste 25 de aparţinători ne-a onorat şi ne-a bucurat deşi tristeţea pierderii unor mari medici, nu ne-a părăsit în tot acest răstimp.
Localitatea Axente Sever a dat şi alte personalităţi în lumea medicală românească: Ioan Tolciu, Maria Bugner- Frăţilă, Oliveria Gârlonţa- Şoima, Ana Bogdan- Lazăr, Rodica Cristea-Munteanu, Horia Gârlonţa, Mircea Stelian Istrate, Carmen Dron, Iulian Jiman, Dan Ioan Boariu, Dana Maria Sabău, Răzvan Podaru.
Am pledat ,,prodomo” la capitolul Intelectualii satului, special pentru a lăsa cititorilor curiozitatea şi interesul de a lectura monografia, mai ales pentru motivul că nu-mi arog calitatea de critic literar. Mulţumim domnului Ioan GABOR pentru tot ce a scris atât de frumos şi documentat despre medicii satului, minunaţi colegi cu o conduită în care bunul simţ şi respectul în relaţia pacient-medic poartă amprenta minunaţilor fii ai satului Axente Sever.
Dar cine este Ioan GABOR şi care sunt faptele sale? Aş răspunde dintru’ început că este purtătorul unei onorabile cărţi de vizită care-i permite inserţia numelui în rândul elitei spirituale al spaţiului transilvănean şi dincolo de el. Născut la 6 august 1936 în comuna Axente Sever, cunoscută de-a lungul istoriei sub mai multe denumiri: Muiereşti, Frâua, Frauendorf şi Asszonyfalva, despre care circulă mai multe legende.Urmează şcoala primară în satul natal, după care continuă la Sibiu şi Bucureşti Şcoala tehnică de maiştri, absolvind cu brio fiecare treaptă, fiecare an de studii.
Lucru mai rar întălnit, la doar 22 de ani este încadrat direct în funcţie de mare răspundere, la secţia cazangerie a înterprinderii Independenţa Sibiu unde conduce mai mulţi ani executarea unor lucrări de mare importanţă pentru armata României, recepţionate la final, cu felicitări (1960). În dorinţa apropierii de casă şi familie, se transferă la Uzina de Metale Neferoase ( I.M.M.N) Copşa Mică, Sometra de mai târziu unde se pensionează la vârsta de 54 de ani, după 30 de ani de muncă în mediu toxic cu cea mai înaltă încadrare de maistru mecanic principal specialist încredinţândui-se cele mai importante şi dificile secţii.
În 1963 este desemnat pentru a reprezenta I.M.M.N Copşa Mică în specializarea întreţinerii şi reparaţiilor noilor instalaţii de extragere concomitentă a metalelor neferoase, sub denumirea de I.S.P (Imperial Smelting Process din Anglia) şi doar la câţiva ani distanţă de timp(1977), este propus împreună cu alţi specialişti, să pună în funcţiune cel mai mare complex de fosfaţi din Africa, în Egipt, şi poate cel mai mare din lume. Şi aici, ca şi în ţară, reuşeşte să facă o bună impresie fiind apreciat pentru seriozitatea profesionalismului şi profunzimea cu care lucrează şi pentru relaţia cu oamenii de echipă, un motiv în plus pentru a fi ales liderul acestora pe problemele socio-familiale la nivelul celor două foruri: egiptean şi român, erijându-se în rolul şi mediatorul angajaţilor, în faţa Ambasadei României la Cairo, el însuşi având calităţi diplomatice native.
Întoarcerea în ţară după 18 luni de deplasare într-o muncă epuizantă în deşert pe malul Mării Roşii şi de maximă responsabilitate, este încununată de alte funcţii şi onoruri din partea conducerii întreprinderii, fiind ales membru în Consiliul de conducere al I.M.M.N şi din Centrala Neferoasă din cadrul Minsterului Minelor şi al Geologiei Bucureşti până în anul 1990 când părăseşte câmpul muncii prin pensioanre. Pe parcursul a 38 de ani de muncă, nu a precupeţit nimic din tot ce a putut dărui  atât în serviciul de zi cu zi cât şi în relaţia cu oamenii, lăsând loc de “Bună ziua” cum obişnuim să ne exprimăm, până la vârsta de 74 de ani câţi a împlinit recent.
Din momentul pensionării, se dedică integral familiei şi vieţii comunităţii satului natal faţă de care aportul său ca  gospodar de frunte este  incomensurabil. S-a făcut cunoscut şi apreciat ca autor a mai multor invenţii brevetate prin care s-a îmbunătăţit procesul de producţie fiindu-i recunoscute şi răsplătite la justa lor valoare atât în ţară cât şi în străinătate. I s-au conferit medalii şi distincţii cu ocazia fiecărui succes obţinut prin inteligenţa şi înalt profesionalism, avansând în acest fel pe cea mai înaltă treaptă profesională – cea de maistru mecanic principal-specialist.
Ascensiunea sa motivată dă rezultate deosebite - nici un accident de muncă pe traseul celor 38 de ani în condiţii de maximă dificultate, enorma răspundere şi risc la tot pasul, l-a solicitat şi îndatorat mai mult şi mai angajant, deşi modul de implicare profesională a fost egal de la începutul carierei sale.
Pe plan  personal, în 1964 se căsătoreşte cu Felicia ALBU din Şarosu pe Târnave, o tânără frumoasă de care-şi leagă destinul cu mari speranţe de bine. Din fericita lor unire, se nasc doi copii – o fată şi un băiat- aşchii fidele din trunchiul părinţilor, ajunşi şi ei la maturitate, şcoliţi în institute de învăţământ superior, în domeniul ingineriei cu profil de instalaţii industriale. Bunici a doua nepoate educate şi silitoare, trăiesc bucuria unei familii împlinite. Una dintre nepoate urmează Facultatea de Farmacie din Cluj-Napoca şi a doua, Facultatea de Relaţii Publice şi Comunicare la Bucureşti, cu rezultate excepţionale, urmând exemplul părinţilor şi bunicilor. Gena bună nu se dezminte niciodată.
Între anii 1996-2000, Ioan GABOR a fost ales consilier local ocupându-se de mai multe proiecte privind îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a populaţiei comunei, proiecte care au rămas în stadiul de deziderat din lipsă de fonduri. Doar o parte din ele s-au realizat, cu oarecare întârziere prin implicarea şi continuitatea acţiunilor întotdeauna bine gândite. Astfel încheie o carieră profesională şi administrativă rămânând intim ataşat  vieţii comunitare împreună cu partenera sa de aproape 50 de ani de casnicie, cu care revigorează obiceiuri şi tradiţii de mult uitate, cum sunt: tăierea penei mirelui, sărbătorirea tuturor familiilor care împlinesc 50 de ani de căsătorie, după toate datinile româneşti, într-un permanent paralelism cu datinile saşilor, chiar dacă aceştia sunt tot mai puţini  reprezentaţi numeric.
Fire efervescentă şi preocupată de istoria locului natal, organizează acţiuni culturale, de multe ori pe cont propriu, în memoria marilor dispăruţi ai neamului şi scrie febril şi infatigabil despre tot ce este legat de satul natal. În anul 2005 organizează sărbătorirea a 700 de ani de la prima atestare documentară a localităţii Axente Sever (1305-2005) şi cu acest prilej lansează cel de al II-lea volum monografic al satului. Întocmeşte proiectul de stemă al comunei care este aprobat de Consiliul Local şi de Comisia de Heraldică şi Genealogie a Judeţului Sibiu. Tot atunci este ales membru de onoare al “Asociaţiei Culturale Mediaşul Nostru”.
La împlinirea centenarului morţii eroului naţional al revoluţiei de la 1848-1849, Axente Sever, în 2006, organizează un pelerinaj la mormântul său de la Blaj. Participanţii, de la mic la mare, sunt costumaţi în portul popular al ţinutului, cum îi stă românului de pretutindeni bine, animaţi de cultul comemorării unui mare erou naţional. Cu această ocazie a avut loc Simpozionul cu tema: ,,Ioan Axente Sever şi rolul său în Revoluţia de la 1848-1849“ desfăşurat la Casa de cultură din Blaj.
O săptămână mai târziu, este comemorat şi în comuna natală care-i poartă numele, eveniment la care participă numeroase personalităţi culturale din Cluj, Sibiu, Blaj, Mediaş cărora li s-au alăturat un numeros public şi şapte primari din judeţul Sibiu.
Marea sărbatoare de la Axente Sever a oferit prilejul lansării cărţii: “Ioan Axente Sever, un nume pentru neuitare (1821-1906)” de 316 pagini sub semnătura talentatului om de condei Ioan GABOR. Cartea a fost apreciată şi comentată pe măsura valorii istorico-literare de critici prezenţi la momentul respectiv. Reeditează în anul 2007 lucrarea lui Ioan Axente Sever ,,Răspuns la Cartea neagră” publicată în anul 1896.
Continuând firul faptelor aş adăuga atributul de initiator al sărbătoririi “Nunţii de Aur” a familiilor care au împlinit jumătate de secol de viaţă în doi, a tuturor seriilor ce trec prin acest fericit eveniment, desigur, cu concursul Dnei Felicia Gabor, nelipsită de la zdroaba pregătirilor festive, petrecând alături de sărbătoriţi. În astfel de împrejurări şi la slujbele religioase de la Biserică, se întâlnesc sătenii între ei, cu bucuria revederii şi a depănării amintirilor.
Multe alte iniţiative stau mărturie ca un corolar al aportului substanţial pe care acest minunat om, i-a adus schimbării în bine a vieţii comunitare cum ar fi:
·    Instituirea premiului şi diplomei de merit celui mai bun elev al anului terminal, începând din 2001;
·    Repararea secularului ceas din turnul Bisericii Evanghelice al cărui mecanism a trebuit mai întâi descifrat.
·    A sprijinit formarea corului comunal participând direct la spectacole corale din ultimii ani.
·    A iniţiat şi contribuit efectiv şi substanţial la strângerea şi donarea unor valoroase obiecte vechi pentru Muzeul Cetăţii din incinta Bisericii Evanghelice, muzeu restaurat graţie sponsorilor olandezi Van Rijen, cărora le aducem calde mulţumiri şi sinceră admiraţie.
·    A organizat întalnirea absolvenţilor promoţiei 1950 a Şcolii generale din Axente Sever în anul 2000, la 50 de ani de absolvire şi la 60 de ani, în 2010.
·    De la pensionare până în zilele noastre, a adus o activitate publicistică scriind nenumărate articole despre localitatea sa şi despre eroul Ioan  Axente –Sever, precum şi despre întreprinderea Sometra la împlinirea a 70 de ani de la producerea primului lingou de zinc produs în Romania. Timp de peste 9 ani a lucrat la cartea sa de căpătâi - Monografia localităţii Axente Sever scrisă în două volume: volumul I a fost lansat în anul 2001, iar volumul II in 2005.
·    A strâns şi a donat numeroase piese de rară valoare arheologică descoperite cu ocazia săpăturilor executate în zona Axente Sever, contribuţii colosale la patrimoniul muzeistic.
·    A  iniţiat în anul 2006 procedura exhumării rămăşiţelor pământeşti ale părinţilor eroului Ioan Axente- Sever cu creştineasca lor sfinţire şi pomenire.
·    A donat numeroase exemplare din lucrările sale unor biblioteci de prestigiu din ţară. Pentru contribuţia la creşterea fondului de publicaţii, a donat Bibliotecii comunale Axente Sever peste 500 de cărţi şi reviste.

Pasiunea drumeţiilor mai scurte sau îndepărtate, i-a dus paşii în lungul şi latul planetei consemnând itinerarii turistice de rară splendoare şi expresie stilistică literară, derulate în paginile cărţii intitulate “Drumuri printre amintiri”.
Deloc neglijabile, hobby-ul D-sale pentru relicve marine şi oceanice din corali şi scoici de toate formele şi dimensiunile pe care zilnic le mângâie cu privirea, fac deliciul musafirilor şi chiar al familiei ori de cate ori sunt prezentate printre amintiri şi peripeţii trăite. Pentru harul, entuziasmul, pasiunea şi dăruirea în slujba şi promovarea valorilor culturale ale  satului, pentru efortul de a readuce în actualitate prin cărţile scrise, figura marelui erou Ioan Axente Sever primeşte numeroase diplome, iar în anul 2009 i se conferă “Titlul de cetăţean de Onoare“ al comunei Axente Sever.
Toate aceste fapte cărora li se adaugă marea calitate de excelent familist, soţ, tată şi bunic, locuitor destoinic şi activ în Axente Sever cu contribuţii covârşitoare la creşterea prestigiului comunei, îl definesc la propriu şi la figurat drept cetăţean de onoare al locului natal. Am ales o parafrază a poetului Lucian Blaga drept titlu în ideea că viaţa ne demonstrează că într-adevăr
 “Veşnicia s-a născut  la sat “ iar fiii cei mai devotaţi ai lor, prin urmaşii şi urmele lăsate în trecerea lor pământeană, devin şi ei nemuritori. La figurat vorbind, ce poate fi mai demn şi mai viu ca un nume încrustat pentru posteritate, pe o carte, pe o placă comemorativă şi chiar pe propria noastră cruce?! Toate  ipostazele se traduc prin nemurire, sau veşnicie iar Satul Axente Sever deţine recordul unor asemenea nume de personalităţi care şi-au pus o valoroasă amprentă în domeniile cele mai variate ale activităţii lor.
În cele ce urmează, îndrăznesc să fac câteva pertinente, aprecieri asupra monografiei satului Axente Sever: “Carte deschisă de istorie, cultură şi legende” a distinsului Ioan GABOR, autor a patru publicaţii de succes.
Scrisă în două volume, al doilea apărut la patru ani după primul volum din nemulţumirea şi exigenţa autorului de a nu fi epuizat un subiect atât de vast, a fost salutată atât de publicul cititor cât mai ales de criticii de specialitate apreciindu-se ca cea mai completă şi bine scrisă monografie a satului din mulţimea tururor monografiilor scrise şi comparabilă doar cu Monografia Raşinariului a autorului Victor Păcală (1916). Enunţarea titlului respectă întocmai conţinutul lucrării care se vrea un studiu istorico-ştiinţific după toate rigorile ce se impun în alcătuirea lui.
Consider că această lucrare este impecabil scrisă şi de un profesionalism plăcut surprinzător şi admirabil ţinând cont de modestia afişată de un mare autodidact, în domeniul istoriei şi culturii ariei geografice în care s-a născut şi în care îşi desfăşoară viaţa. Mânat de dorinţa şi de inteligenţa debordantă de a scrie mongrafia satului care i-a fost leagăn din fragedă pruncie şi-a asumat toate riscurile, dificultăţile şi oprobiul comentatorilor de rea credinţă care şi-au arătat făţiş ostentaţia după lansarea cărţii. Să scrii o carte nu este un lucru uşor, cu atât mai mult cu cât nota în care se cere a fi scrisă este una ştiinţifică, serioasă, profundă, exactă ca matematica şi extremă răspundere, aşa cum i-a fost dat în viaţă, să conducă mari şi importante activităţi fără să înregistreze eşecuri sau accidente imputabile.
Apelând la toate sursele documentare existente, începând cu documentele scrise şi continuând cu cele orale şi o bogată bibliografie în cele mai variate domenii disciplinare ale istoriografiei, etnografiei, sociologiei, geografiei, intelectuali şi bătrâni ai satului,  a pus în paginile cărţii tot rodul strâns cu truda artizanului,  într-o perfectă şi ireproşabilă cronologie a evenimentelor traversate de generaţii peste generaţii, a tuturor aspectelor demne de consemnat. Nimic nu lipseşte, nimic nu este în plus, totul îşi găseşte rostul, locul şi echilibrul perfect astfel că nimic să nu i se poată imputa unui studiu exhaustiv, bine întocmit, bine scris, necesar şi salutar.
Felicitări! Sunteţi îndreptăţit Dle Ioan GABOR să vă consideraţi iniţiatorul de fapt şi de drept a unei munci titanice făcută cu mult har şi dragoste sinceră de neam şi de glie, cu oameni minunaţi, după cum şi eu sunt îndreptăţită să confirm sintagma marelui Lucian Blaga după care veşnicia / nemurirea s-a născut la sate, iar fiii satelor care au trăit în respectul istoriei neamului românesc şi au contribuit la continuarea crezului predecesorilor lor, sunt la rândul lor nemuritori.
Recomand cartea tinerilor “constructori” ai României de mâine, ca pe cel mai complet şi vast ghid de istorie în principal completat cu elemente ştiinţifice din aproape toate domeniile vieţii.
 Personal, nu am citit o monografie mai bine documentată şi superb scrisă.




09 sept.2010                                 Dr. ECATERINA PANTEA                                              Vicepreşedinte Asoc. Medicilor Pensionari
                                                                                            Sibiu    



comentarii
10 comentarii

Madam,nu te doare gura sa pupincuresti atat?
ptr. Dr.Ecaterina Pantea
27.09.2010 00:35
cam mult umflata povestea lui , va spune asta un cunoscator al locului
ptr aceasi doamna
27.09.2010 14:29
extrem de ampla "viata" acestui........domn. nici sa fi vorbit acea doamna de IPS Streza pe care il iubeste atat de mult Gabor,ca doar au aceeasi mentalitate si nu scria un articol atat de "somptuos". multe din cele scrise la inceputul articolului sunt "barba"!!!
un localnic
28.09.2010 16:19
mult respect pt domnul gabor dar in cele doua carti atata si-a laudat neamurile de parca numai ei au trait in satul axente sever.fff destepti oamenii de aicea de-acea nu avem un popa bastinas sau un primar pt ca au ajuns sa conduca toti venetici si oameni ca gabor scriu carti ca nu au loc de manevre politice.un axentean pur sange
un axentean get beget
28.09.2010 16:59
Mai axentene!De ce nu te-ai facut tu popa, sau primar, sau de ce nu ai scris tu vreo citeva carti? Dar eu iti dau si raspunsul: pentru simplul motiv ca n-ai invatat in primul rind sa scrii si sa te exprimi corect romaneste!Restul se poate deduce usor...mai fa ceva scoala si apoi te poti face ce vrei, bineinteles ca ptr.asta trebuie sa-ti folosesti macar un sfert din creier!!!
un alt axentean
28.09.2010 20:19
cred ca tu esti un frustrat.eu nu lam jignit pe domnul gabor cred ca tu esti axentean prin adoptie.dak te intereseaza eu sunt donator de creier dar nu pot sa donez decat bastinasilor si nu pricopsitilor care isi zic axenteni.hai sictir.incodata sa traiesti nea GABOR care e dea-l nostru
pt un alt axentean
29.09.2010 15:20
verbalizarea,nu poate avea ca obiect adevarul,nici cel putin acel adevar definit ca notiune relativ-interpretativa,da-mite adevarul absolut,forma scrisa a unei verbalizari nu schimba nimic,cel mult ingroasa subiectivitatea prin inclinare sau declinare,asa ca stimata dna ca doctor esti o grozava eseista si viceinvers probabil,
bibicu
01.10.2010 18:18
Scuzati limbajul dar nu cred ca e cazul sa ma abtin: esti un dobitoc!!!
ptr. cel din 29.09.2010, 15.20
04.10.2010 08:49
Copiii nu mai au modele, pentru ca modelele sunt cu bun-simt, modesti si mult prea destepti sa se laude cu realizarile lor. Va rog sa continuati elogierea OAMENILOR adevarati care sunt o mandrie pentru aceasta minunata tara. Daca fiecare si-ar face datoria acolo unde este, vom ajunge sa crestem in ochii occidentalilor si ne vor vederea asa cum suntem cu adevarat; pana atunci suntem mana cereasca pentru suntem devoratorii produselor lor de proasta calitate. MULTUMESC pentru toate articolele minunate pe care le scrieti si ca va dedicati unor cauze frumoase si nobile. Voi vizita cat de curand expozitia organizata la Axente-Sever, acolo unde traiesc oameni minunati ca dl Gabor Ioan.
Pentru Dna Ecaterina
11.10.2010 13:34
d-na doctor,intamplator sau nu purtati acelasi nume cu o buna prietena a mea pe care o caut de 20 de ani este medic stomatolog,din cate stiam locuia in cartirul hipodrom 3 adresa mea de mail este medeanu_rodica@yahoo.com va multumesc,
medeanu-craciunescu rodica bucuresti
18.06.2012 16:16
Din aceeasi categorie
sevis

Pastravaria Laita

Vacanta Eurotrip
espressor
paltinul
info
Licitatie publica

accentmedia