logo
Schimbarea la Faţă a Domnului
Gh. DOBRIN
340 vizualizari
Schimbarea la Faţă a Domnului

În fiecare an, pe 6 august, Biserica Creştină face pomenirea uneia dintre cele mai importante minuni ale Mântuitorului Iisus Hristos şi anume Schimbarea la Faţă sau Transfigurarea Sa. În limba greacă este desemnată prin cuvântul "metamorphosis". Tradus cuvânt cu cuvânt, termenul grecesc înseamnă "dincolo de forme", dincolo de formele materiale. Mântuitorul sa descoperit pe Sine prin Schimbarea la Faţă, ca fiind dincolo de formele materiale ale acestui trup. A apărut într-o lumină dumnezeiască, imaterială, îmbrăcat în slavă dumnezeiască. Venea vremea ca Domnul să pătimească şi să moară pe cruce pentru mântuirea neamului omenesc, însă această veste a umplut inima ucenicilor săi de teamă şi tristeţe. Mai mult, a cuprins sufletele lor de îndoială, că El n-ar fi Mesia cel aşteptat. Pentru a le spulbera aceste zadarnice aşteptări ale unei dezrobiri politice şi pentru a le alunga pentru totdeauna visul de dominare şi întemeiere a unui imperiu mozaic, Mântuitorul, ori de câte ori a avut ocazia a căutat să le arate că Împărăţia Lui este o împărăţie spirituală a dragostei, a dreptăţii, a adevărului, nu o împărăţie lumească în care El să fie rege. De această dată, pentru a le alunga îndoiala din suflet şi pentru a le da tuturor o dovadă hotărâtoare despre dumnezeirea Lui, va lua cu Sine pe cei mai devotaţi apostoli ai Săi, pe Petre, Ioan şi Iacov, ducându-se cu ei pe un munte înalt, pe care tradiţia îl identifică cu muntele Taborului, unde a început să se roage. Şi pe când se ruga, "S-a schimbat la faţă înaintea lor şi a strălucit faţa Lui ca Soarele, iar hainele lui s-au făcut albe ca lumina" (Mt 17,2). Prin această transfigurare li se dezvăluie ochilor Sfinţilor Apostoli, dumnezeirea cea fără de materie a Tatălui şi a Duhului Sfânt, strălucind în Fiul Cel Unul născut. Când Domnul era plin de strălucire, apostolii se trezesc extaziaţi de această privelişte, copleşiţi de o imensă bucurie. "Doamne, bine este nouă să fim aici". Căci, extazul " e un dar extraordinar al lui Dumnezeu, o răpire de sine, o ridicare bruscă peste marginile făpturii şi o cufundare în tainele sublime ale dumnezeirii". În această prea fericită stare de tensiune spirituală, apostolilor li se descoperă dumnezeirea în toată măreţia ei, care îi ridică pe culmi de nebănuită spiritualitate. Şi pe când se mirau de Strălucirea Domnului, "iată doi bărbaţi vorbeau cu El, care erau Moise şi Ilie". Mai mult, un nor luminos i-a umbrit şi glas din cer s-a auzit zicând: "Acesta este Fiul Meu Cel iubit întru care am binevoit, pe Acesta să-L ascultaţi". După care minunea a încetat, iar Moise şi Ilie s-au făcut nevăzuţi, ucenicii rămânând singuri cu Iisus. Iar pe când se coborau de pe munte, Mântuitorul, le-a poruncit să nu spună nimănui ce au văzut, până când Fiul Omului va învia din morţi. Prin această minune, Mântuitorul a vrut să-i încredinţeze pe ucenici încă o dată că el, Iisus omul care trăieşte printre ei, este şi Dumnezeu. Este un om dar şi altcineva, anume Acela pe care l-au văzut inundat de lumină, înconjurat de îngeri şi flancat de Moise şi Ilie. Schimbarea la Faţă le-a anticipat ucenicilor Învierea, prin ea a vrut să-i obişnuiască de pe acum cu chipul Său transfigurat de după Înviere.





comentarii
0 comentarii

Din aceeasi categorie
sevis

kogalniceanu

smeralda

jidvei

marquardt

sibiul de odinioara

omirom

Vacanta Eurotrip
espressor
sport
info
Licitatie publica

accentmedia