Prazul (Allium porum)

Este o plantă erbacee, bienală, legumicolă, cu proprietăţi terapeutice. A fost cunoscută în cultură cu mii de ani înaintea erei noastre. Provine din Egipt, Grecia şi Asia Mică. În papirusurile egiptene se menţionează că faraonul Kheops l-a recompensat regeşte pe medicul său cu o sută de legături de praz, deoarece l-a scăpat de o boală urinară gravă. Împăratul Nero folosea prazul pentru curăţirea corzilor vocale, de unde provine şi porecla sa de porofagul.
La noi se cultivă mai mult în sudul ţării şi foarte puţin în Ardeal. Conţine o serie de substanţe precum: fosfor, fier, potasiu, magneziu, sulf, siliciu, vitamina A, vitamina C, 50% calciu, grăsimi, hidraţi de carbon etc.
Medicinal se foloseşte în: anemie, reumatisme, artrită, gută, obezitate, arterioscleroză, insuficienţă renală, cistite, hemoroizi, plăgi, pentru îngrijirea tenului şi a părului, la înţepăturile de insecte. Rădăcinile tăiate mărunt şi puse în lapte se folosesc împotriva viermilor intestinali. Extern, se foloseşte contra bătăturilor. Se pun la macerat, în oţet, 24 de ore, frunze care se aplică noaptea pe bătături. În cazul rănilor, se aplică frunze proaspete, bine spălate.
Prazul este folosit la prepararea salatelor şi a supelor.
.