Osul iepurelui (Ononis spinosa)

Este o plantă perenă, întâlnită prin păşuni şi fâneţe aride, răspândită în toată Europa. Înfloreşte roz în perioada iulie-octombrie. În scop medicinal, sunt folosite rădăcinile plantei, care se culeg în perioadele martie-aprilie şi august-noiembrie. Conţin uleiuri eterice, flavonoizi, glicoside, tanin.
Cu ajutorul rădăcinii se tratează edemele datorate insuficienţei circulatorii, litiaza renală, guta. Se prepară un decoct dintr-o lingură rădăcină mărunţită la o cană de apă, care se fierbe 20 minute la un foc domol. Se beau până la trei căni pe zi. Planta are şi proprietăţi antiseptice şi antireumatismale. Se administrează în caz de retenţie urinară, ascită. În caz de intoxicaţii şi obezitate, se face un ceai din frunze de osul iepurelui.
Planta intră în compoziţia diferitelor ceaiuri plafar pentru tratarea ateriosclerozei, dischineziei biliare, gutei, diureticelor. Este un bun dezinfectant urinar.
Planta este folosită în homeopatie, la tratamentul edemelor, vezicii urinare şi afecţiunilor rinichilor..