logo
Ochiul şi urechea: Un parlament de momâi adormite
N. I. DOBRA
507 vizualizari
Ochiul şi urechea: Un parlament de momâi adormite

Când urmăresc activitatea parlamentarilor noştri, mai că încep să-i regret pe foştii deputaţi în Marea Adunare Naţională de odinioară, care erau strânşi la Bucureşti de două ori pe an, votau în una­nimitate legile gata ticluite, după care se întorcea fie­care la locul lui de muncă, de unde-şi câştiga pâinea cea de toate zilele. Mai puţin timp pierdut, cheltuială mai mică, iar legile adoptate se şi aplicau. Acum, senatorii şi deputaţii se coiesc luni de zile până screm o lege, iar când să intre în vigoare îşi dau seama că are tot felul de lacune şi imperfecţiuni, ca să nu spun că unele sunt doar formale. Un exemplu ti­pic îmi e la îndemână: Le­gea 519/2002, care preve­dea "accesibilizarea totală a domeniului public pentru persoanele cu handicap până la finele anului 2005". Erau stabilite chiar etape, cu termene fixe: "Până la 31 decembrie 2003 se va fina­liza accesibilitatea institu­ţiilor publice, a magazinelor, a restaurantelor, a sediilor pres­tatorilor de servicii, pre­cum şi a căilor publice de acces". Mai departe: "Până la 31 decembrie 2005 tre­cerile de pietoni vor avea sis­teme de semnalizare sonoră şi vizuală pentru persoanele cu handicap". Termenele stabilite au trecut şi mare lucru nu s-a rea­lizat. Să nu vă mai spun că, la sfârşitul anului 2006 a fost promul­gată o nouă lege, în care se spunea că "până la 31 de­cembrie 2010, autorităţile ad­ministraţiei publice locale au obligaţia să ia măsuri pentru a facilita accesul per­soanelor cu handicap în mijloacele de transport".
În afară de câteva locuri de parcare rezervate maşinilor persoanelor cu handicap şi câ­teva pante înclinate la u­nele clădiri publice, n-am băgat de seamă să se fi îndeplinit condiţiile impuse prin respectivele legi, nici în Sibiu, nici în alte localităţi mai mici ori mai mari. Nu mai spun că, aceeaşi lege îi obli­ga pe producătorii de mij­loace de transport în comun "să introducă în fabricaţie mijloace de transport adap­tate accesului neîngrădit al persoanelor cu handicap". Păi, în autobuzele şi trenurile noastre nici oamenii "nor­mali" nu pot urca sau cobori fără riscul de a-şi frânge vreun os. (Într-o zi, în gara sibiană, doi bărbaţi ne-am forţat s-o urcăm pe o doam­nă mai corpolentă în trenul spre Ocna, împingând-o din răsputeri de buci!)
Şi încă un exemplu: la pa­sajul subteran de la Bule­vard s-au încropit nişte pante atât de abrupte încât doar adolescenţii curajoşi îndrăz­nesc să le co­boare cu bici­cle­tele sau patinele cu rotile, iar de urcat nici poveste.
Credeţi că se mai intere­sează cineva de respectiva lege, dacă şi cum se aplică? Nici pome­neală, fiindcă par­lamentarii noştri sunt coco­şaţi de alte probleme de maximă urgenţă, cum ar fi indemnizaţiile şi pensiile lor, în funcţie de câte mandate de deputat sau senator au avut ori vor avea. C-aşa-i la noi: totul se începe cu entuziasm şi se ră­tăceşte pe drum într-un anonimat total şi păgubos. Iar când mai vine câte un domn de la Bru­xelles "în control", au de grijă gazdele să-i arate... Nordul Moldovei, cu renumitele crame, Poiana Braşov, cu hoteluri de lux, Mărginimea Sibiului, cu mân­căruri şi obiceiuri tradiţionale... La noi, şi ce se face, se face doar de ochii lumii, de parcă am fi propriii noştri duşmani.

 



comentarii
1 comentarii

Opinii pertinente, cu observatzia ca daca azi jurnalistul Dobra primeste bani de pensie, plus jumate din pensie de la Asociatzia Jurnalistilor, plus bani pentru colaborarea la ziar ca jurnalist veteran, nu are logica sa regrete sau sa fie macar nostalgic dupa vremea cand lua doar banii de salariu de la cei care chemau reprezentantzii la Marea Adunare Natzionala. Sau atunci lua banii pentru ca semna articole "gata ticluite" venite de la aceiasi?
Mick
07.12.2017 11:11
82.77.217.47
Din aceeasi categorie
burduf sevis

Vacanta Eurotrip
Fundatia APT
Licitatie publica