logo
Ochiul şi urechea
Ochiul şi urechea


Când am prezentat mono­grafia "Miercurea Sibiului” de Eugen Străuţiu, n-am avut spaţiu să mă opresc asupra fostelor băi de la marginea oraşului, cele care, odini­oară, erau renumite nu nu­mai în ţară. Autorul cărţii pomeneşte tangenţial de ele şi-mi permit să redau câteva pasaje: "(...) Turismul s-a fondat temeinic pe Băile Miercurea, care erau pro­prietate a Bisericii Evanghe­lice. Izvoarele de apă sărată şi iodată, utile tratării reuma­tismului, au fost descoperite de medicul cercual Julius Lehrmann (1851-1913). La recomandarea acestuia, a fost construit un stabiliment cu 9 cabine de baie dotate cu vane, în care apa putea fi încălzită. În plus, s-au ridicat case de oaspeţi şi un restaurant (...)" Mai târziu, deşi Biserica Evanghelică a rămas proprietara Băilor, putea arenda unor particulari afacerea: "În anul 1926, antreprenori la Băile Sărate Miercurea erau românii Marcu şi Ban, care-şi făceau reclamă în "Foaia poporului". Mai târziu, arendaş va fi sasul Orendi". Anii au trecut, regimul politic s-a schimbat: "(...) Turismul se remarcă prin Complexul Miercurea Băi, care, în deceniile şase şi şapte ale secolului trecut, a atins maxima dezvoltare. Acesta oferea spre trata­ment şi relaxare, băi iodo-sărate, în perioada 1 iunie - 30 septembrie a fiecărui an. Turiştii se puteau caza la o cabană (unde lucra din 1962 Stefan Thiess) sau la cele 30 de căsuţe (în total nu­mărul de locuri de cazare era de 110, din care 60 în că­suţele pentru turişti şi 50 pentru internări) şi luau masa la restaurantul cu 100 de locuri. Cele 38 săli de băi erau deservite de un personal până la 30 de angajaţi în sezon şi 16 în afara se­zonului (...) Zilnic veneau 300-400 persoane la trata­ment, pentru o baie care dura 20 de minute. Celor internaţi (în medie 50-60) le stătea la dispoziţie zilnic doctorul Octavian Breazu din Miercurea. Din păcate, deşi s-a amenajat şi un bazin în aer liber pentru băi iodo-sărate, acesta nu a func­ţionat din lipsă de apă". În ultimii ani, din staţiune re­numită, Miercurea Băi a de­venit "sezonieră, de interes local", mai important pentru turiştii aflaţi în tranzit fiind restaurantul lui Liviuţ Sa­lonti, care şi-a făcut ucenicia în meserie sub "bagheta" lui Liviu Salonti, la motelul "Va­lea Oltului", renumit pentru meniul tradiţional românesc şi, mai ales, ciolanul cu fa­sole, care a devenit un fel de specialitatea casei. Nu ştiu dacă secarea izvoarelor de apă cu proprietăţi curative (recomandată în afecţiuni reumatismale, gineco­logi­ce, endocrine, ale siste­mu­lui nervos) este cauza de­căderii staţiunii balneo­cli­ma­terice, sau absenţa unui investitor serios, dispus să o revigoreze fără a viza câş­tiguri imediate. Oricum, pen­tru cei de azi, merită să amintim de excelentul medic Breazu şi de "minunile" apei de la Miercurea Băi.

 



loading...
comentarii
0 comentarii

Din aceeasi categorie


Filarmonica Sibiu

Energy

Eurotrip Rekze
Fundatia APT
Auchan