logo
FITS
Ochiul şi urechea
De la Spiru Haret la Ecaterina Andronescu
N. I. DOBRA
934 vizualizari
De la Spiru Haret la Ecaterina Andronescu

Poate ar fi fost mai bine să fi scris: de la un academician la o panaramă. Precum în balada Meşterului Manole, ce a construit acest mare reformator al învăţă­mântului românesc - cu studii la Sorbona de matematică şi fizică, doctor în filozofie tot de la Paris (primul român cu doctorat luat în capitala Franţei), membru al Academiei Române - s-au străduit şi au reuşit să distrugă politicienii de după 1989.
Spiru Haret (1851-1912) a fost în trei rânduri ministru al Edu­caţiei Publice: 1897-1899, 1901-1904 şi 1907-1910, în guvernele conduse de liberali. În concepţia lui, şcolile normale au devenit elementul central al reformelor, trebuind să pregătească învăţă­tori capabili să participe la viaţa comunităţilor locale. Şcoala pri­mară a devenit naţională şi-a contribuit la scăderea numărului de analfabeţi. El a instituit exa­mene riguroase pentru învăţă­mântul liceal. Pentru elevii săraci, dar silitori, a organizat cantinele şcolare şi accesul la manuale. Între 1897 şi 1901, în Regat au fost create 2.343 de şcoli. Dar, nota bene, politicienii vremii, indiferent că erau liberali sau con­servatori - Ion C. Brătianu, Dimitrie Sturza, Lascăr Catargiu, Titu Maiorescu, Petre Carp - erau oameni cu educaţie temeinică şi considerau învăţământul ca o prioritate.
...După 1989, între multele reforme din toate domeniile, s-au numărat şi cele privind învă­ţământul, deşi acesta, de bine, de rău, era în stare de funcţio­nare: în primul rând s-a bramburit ministerul, care s-a numit când al Educaţiei, când al Educaţiei şi Cercetării, când al Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Spor­tului, când al Educaţiei Naţionale (cum îi zice acum). Apoi a început sarabanda miniştrilor, de la Mihai Şora (30 XII 1989 - 28 VI 1990), Gheorghe Ştefan, Mihai Golu, până Ia Liviu Marian Pop, Valentin Popa şi Ecaterina Andronescu, aceasta din urmă o adevărată piază rea pentru şcoala româ­neas­că de toate gradele, mu­ierea (71 ani) care se încăpă­ţânează să rămână într-un do­meniu ("învăţământ politic") care i se potriveşte precum vacii chiloţii.
A fost, prima dată în perioada 28 XII 2000 - 18 VI 2003), a doua oară - 22 XII 2008 - 1 X 2009, a treia oară - 2 VII 2012 - 21 XII 2012 şi a patra oară - 16 Xl 2018 până în prezent, din bucăţi adu­nând peste patru ani de şezut în funcţie, de fiecare dată venind cu alte idei aiuristice, maram ca să arate că aduce îmbunătăţiri faţă de predecesori, dar, în fapt, ca şi ceilalţi, bulversând şi mai rău învăţământul. (În 29 de ani, 25 de miniştri, socotind-o pe "Cati" o singură dată, fiindcă, altfel, ar fi 28!)
Orice om citav la cap îşi poate da seama că aceste atât de dese schimbări la un singur minister (nu Ie punem pe răboj pe celelalte) nu pot face decât rău, după cunoscuta vorbă populară: schimbarea şefilor, bucuria nebunilor. De la grădiniţe până la învăţământul superior, aproape în fiecare an s-a produs câte o modificare, ba de structură, ba de programă, ba de strategie, ba de dracu, ba de lacu, încât bieţii copii şi adolescenţi, bieţii învă­ţători şi profesori sunt nu numai derutaţi, ci de-a dreptul scârbiţi. Asta în vreme ce baza materială este tot mai precară, disciplina în şcoli s-a alterat, prestigiul dascălilor a fost subminat de regulamente aberante, ierarhia valorilor, varză de... Bruxelles. Că nu mai avem industrie şi agricultură este dramatic, dar că nu avem învăţământ şi cultură este de-a dreptul tragic.

 





comentarii
1 comentarii

de la spiru haret la harry spirochet
prostel dibaciu
25.05.2019 11:34
Din aceeasi categorie
sevis

turboclima

Vacanta Eurotrip
espressor
sport
info
Covoare
Licitatie publica

accentmedia