Tribuna
brukenthal museum
Agenda vieţii spirituale
Gh. DOBRIN
486 vizualizari
Agenda vieţii spirituale

Suntem în săptămâna a 32-a după Rusalii, numită a lui Zaheu, după numele eroului întâmplării relatate de către Sf. Ev. Luca (LC 19,1-10).
Întâlnirea Mântuitorului cu Zaheu are loc în oraşul Ieri­hon, unde acesta era foarte cunoscut întrucât îndeplinea funcţia de mai mare al va­meşilor. Vameşii erau în ca­te­goria socială cea mai urâ­tă în popor, întrucât strân­geau impozitele şi taxele pentru stăpânirea romană, funcţie în care săvârşeau numeroase abuzuri, luând de două sau trei ori mai mult decât se cuvenea. Erau urâţi nu numai că se îmbogăţeau pe nedrept, ci mai ales pen­tru că se vânduseră ocupan­tului roman, fiind consideraţi trădători de neam, colabora­ţionişti.
Vameşii în acea vreme erau simbolul absolut al pă­cătoşeniei. Zaheu era mai marele vameşilor din Ierihon şi împrejurimi. El se îmbo­găţise repede, dar în mod necinstit sau nedrept.
Cu toate că era foarte bo­gat, această bogăţie dobân­dită pe nedrept nu-i aducea lui Zaheu fericirea dorită. Oamenii îl urau ca pe toţi vameşii, iar sufletul lui era frământat de gânduri şi mus­trări de conştiinţă. El voia să-şi schimbe viaţa, deşi nu ştia exact cum, căci îşi simţea sufletul împovărat de nedreptăţile făcute. De aceea, în momentul în care a auzit că Iisus, despre care se spuneau lucruri minu­nate, trece prin Ierihon, în sufletul lui se naşte dorinţa de a-l vedea. Spera ca sim­pla vedere a unui om al lui Dumnezeu îi va face bine, îi va uşura sufletul împovărat de păcate.
Însă fiind mic de statură s-a urcat într-un copac de pe marginea drumului pentru a-L vedea. Mântuitorul Iisus Hristos trecând pe cale, ca Dumnezeu nu a văzut în Zaheu doar un om mic de statură, curios, urcat într-un copac, ci un suflet plin de remuşcări, dornic de o schim­bare spirituală. De aceea când a ajuns în drep­tul lui Zaheu, Iisus şi-a ridicat ochii şi l-a strigat pe nume zicând: "Zahee, grăbeşte-te de te coboară, căci astăzi tre­buie să rămân în casa ta". O invitaţie neaşteptată adre­sată unui vameş, care a provo­cat imediat un murmur de mirare în mulţime că "a intrat să găzdu­iască la un păcătos".
Copleşit de această onoa­re, pe care ştia că nu o me­rită, Zaheu vameşul se schim­bă radical şi răspunde printr-o decla­raţie extraordi­nară: "Iată, ju­mătate din ave­rea mea, Doam­ne, o dau să­racilor, şi dacă am nedrep­tăţit pe cine­va cu ceva, întorc împătrit" (Lc 19,8).
Rezultatul întâlnirii cu Dum­­­nezeu a fost imediat. Zaheu nu mai aşteaptă ni­mic şi dă afară păcatul, măr­turiseşte că a greşit, recu­noaşte că a nedreptăţit şi dă tuturor chiar mai mult decât luase. Şi aceasta pentru că în el a avut loc o transfor­ma­re, o convertire. Este trans­format subit sufleteşte de către bunătatea lui Iisus. Şi nici nu se putea altfel! Când vine Dumnezeu la tine te dezlegi de toate, nu numai de nedreptăţile tale ci şi de toată dreptatea ta. Când stai în faţa lui Dumnezeu eşti mai presus de lumea aceasta şi de avuţiile acestei lumi. Ai în cuvânt şi în suflet ceva din liniştea şi valorile mai presus de lume ale lui Dumnezeu. Iar de aici încolo începe sfin­ţenia. Pentru noi toţi Zaheu vameşul rămâne modelul biblic al convertirii, pe care Mântuitorul ne-o arată de urmat. Cum dintr-un om pă­cătos izbucneşte biruitor un om nou, viu în Domnul, un om scos din robia păca­tului şi de sub stăpânirea Sata­nei, echilibrat pe alte coor­donate psihice şi morale.

 





comentarii
0 comentarii

Din aceeasi categorie
sevis

targul de craciun

Vacanta Eurotrip
espressor
paltinul
info
turboclima
Licitatie publica

accentmedia