"Catedrala", după cum este supranumită vioara lui George Enescu, se va afla astăzi, 13 iunie la Sala Thalia din Sibiu, pentru a închide, împreună cu violonistul Gabriel Croitoru, stagiunea de concerte 2012-2013 a Filarmonicii de Stat Sibiu. Vioara Guarnieri care i-a aparţinut compozitorului şi muzicianului George Enescu va unge sufletul sibienilor împreună cu orchestra Filarmonicii de Stat Sibiu, condusă de dirijorul sibian Gabriel Bebeşelea, recent nominalizat la Gala Premiilor Operelor Naţionale, pentru “Cel mai bun dirijor”. Printre lucrările ce vor prinde viaţă în această seară, de la ora 19, se numără “Simfonia spaniolă pentru vioară şi orchestră” de E. Lalo şi “Simfonia 1” de George Enescu.
O stagiune cu 15.000 de spectatori
Aproximativ 15.000 de spectatori au trecut în ultimele nouă luni pragul Filarmonicii sibiene şi s-au bucurat, în această stagiune, de 33 de concerte simfonice şi 8 recitaluri camerale. Muzicienii sibieni promit să încheie această stagiune într-un mod grandios, alături de "Catedrala" lui Enescu, a solistului Gabriel Croitoru şi a tânărului dirijor Gabriel Bebeşelea. Absolvent al Liceului de Artă Sibiu, Gabriel Bebeşelea este licenţiat al Academiei de Muzică „Gh. Dima” Cluj-Napoca (la clasa maestrului Petre Sbârcea) şi masterand al Universităţii Naţionale de Muzică Bucureşti (la clasa maestrului Horia Andreescu). De la debutul dirijoral (februarie 2006) la pupitrul Sibiu Youth Orchestra, a mai dirijat Filarmonica de Stat Sibiu, Orchestrele Academiei de Muzică „Gh. Dima”, Orchestra de Cameră Liutaria, Orchestra Naţională de Tineret, Orchestrele Radio, orchestre ale filarmonicilor sau teatrelor de operă din ţară ş.a. Din 2009 este dirijor asistent al cursului internaţional de orchestră din cadrul Academiei Icon Arts, iar în noiembrie 2010 a câştigat Premiul I la Concursul Internaţional de Dirijat Jeunesses Musicales (Bucureşti). Între februarie-iulie 2011 obţine o bursă de asistenţă la una din cele mai mari orchestre din lume, Royal Concertgebouw Orchestra din Amsterdam şi din septembrie 2011 este prim-dirijor al Operei Naţionale Române Iaşi.
"Vrăjitorul" coardelor
La rândul său, violonistul Gabriel Croitoru este unul dintre cei mai valoroşi muzicieni români, participant la consolidarea renumelui internaţional al artei interpretative româneşti, s-a format sub îndrumarea prestigioşilor profesori Mihai Constantinescu, Modest Iftinchi şi Ştefan Gheorghiu, absolvind Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti. De-a lungul timpului activitatea sa interpretativă a fost recompensată cu numeroase premii la cele mai prestigioase concursuri internaţionale, printre care: Premiul I la Concursul „Henry Wieniawsky” (Lublin, 1979), Premiul special al juriului la Concursurile „Fritz Kreisler” (Viena, 1983) şi „Jacques Thibaud” (Paris, 1984), Premiul III la Concursul „Niccolo Paganini” (Genova, 1985), Premiul II la Concursul „Tibor Varga” (Sion, 1985), Premiul II la Concursul „Zino Francescatti” (Aix en Provence, 1987) şi Premiul I la Concursul „Pablo Sarasate” (Pamplona, 1991). Gabriel Croitoru a apărut ca solist în mai mult de 1000 de concerte publice, atât în Asia, cât şi în Europa, în compania unor orchestre importante din întreaga lume. În 1998, violonistul a câştigat Concursul pentru atribuirea dreptului de folosinţă asupra viorii Stradiva- rius, a lui Ion Voicu, iar în 2008, a câştigat dreptul de folosinţă asupra viorii Guarneri (construită în 1730 şi supranumită „Catedrala”, datorită sunetului său), care a aparţinut lui George Enescu - vioară pe care cântă şi în acest moment.
În orașele medievale, cu drumuri și piețe nepietruite, trama stradală s-a dezvoltat în mod natural urmând traseele create, din necesitate...
În orașele medievale, cu drumuri și piețe nepietruite, trama stradală s-a dezvoltat în mod natural urmând traseele create, din necesitate...
În orașele medievale, cu drumuri și piețe nepietruite, trama stradală s-a dezvoltat în mod natural urmând traseele create, din necesitate...
În orașele medievale, cu drumuri și piețe nepietruite, trama stradală s-a dezvoltat în mod natural urmând traseele create, din necesitate...
Piața Mare nr. 4 Muzeul Național Brukenthal (continuare). Faţada principală a palatului, ieşită mai în faţă în comparaţie cu frontul...
Piața Mare nr. 4 Muzeul Național Brukenthal (continuare). Faţada principală a palatului, ieşită mai în faţă în comparaţie cu frontul...
Piaţa Mare nr. 4 - Muzeul Naţional Brukenthal (continuare). Faţada principală a palatului, ieşită mai în faţă în comparaţie cu...
Piaţa Mare nr. 4 - Muzeul Naţional Brukenthal (continuare). Faţada principală a palatului, ieşită mai în faţă în comparaţie cu...
Piața Mare nr. 3 Biserica Romano-Catolică „Sf.Treime” (continuare). Dintre elementele valoroase din interior menţionăm: - fresca reprezentând „Maria cu pruncul”...
Piața Mare nr. 3 Biserica Romano-Catolică „Sf.Treime” (continuare). Dintre elementele valoroase din interior menţionăm: - fresca reprezentând „Maria cu pruncul”...
Piaţa exista încă din 1366 odată cu finalizarea centurii a 3-a. A fost menționată pentru prima dată în 1411, ca fiind...
Piaţa exista încă din 1366 odată cu finalizarea centurii a 3-a. A fost menționată pentru prima dată în 1411, ca fiind...