Tribuna
Dar șapca, șapca, cât costă șapca? Sau, cum e să-ți intre la ruletă gem asortat de fructe în loc de ”prună/prună/prună”
b.o.n.
2465 vizualizari
Dar șapca, șapca, cât costă șapca? Sau, cum e să-ți intre la ruletă gem asortat de fructe în loc de ”prună/prună/prună”

Recitind statul de plată al lui ”U”, înaintea ciocnirii de pe cocheta arenă clujeană făcută de o firmă din Sibiu, m-a luat puțin amețeala, trebuie să recunosc. Nume grele ca Sepsi, Abrudan, Florescu, Goga, Giurgiu, Axente, mai tinerii Gavra, Dur-Bozoancă, Ursu sau Greu le-au dat multora bătăi de cap, anul ăsta, în anticamera primului eșalon.
Pe Sepsi, cel care a ieșit campion cu CFR, mai demult, îl știam de ceva vreme, de la Mediaș. Vorba unuia, mai întâi a fost Loți și după aia celălalt Sepsi, din... Sf. Gheorghe.
Pe Abrudan, la fel, îl știam de la Mediaș. La fel pe Axente, cândva golgeterul Gazului, dar care a căzut între timp în anonimat. Și, tot de la Mediaș mi-l aduc aminte și pe Gavra, vârful lui Gică Hagi, pe care însă ”Regele” îl tot trimite sub culorile altor echipe, pentru că școala lui de fotbal produce an de an perle mai valoroase și mai strălucitoare.
Dur-Bozoancă? Portarul care, de asemenea, îi aparține lui Hagi, n-a fost chiar atât de dur, pentru că Hermannstadt a fost, duminică seara, o nucă tare.

Ionuț Ursu? Poate altădată ar fi fost de temut, dar cu Sibiul a părut mai degrabă un ursuleț de pluș, făcându-i cadou lui Tsoumou golul doi.
Răzvan Greu? Pas du tout un jucător cu greutate, cel puțin nu acum, pe baraj.
În rest, nume de 5 stele în staff, Neluțu Sabău - ah, parcă și acum gazonul de pe ”Municipal” păstrează urmele crampoanelor lui la victoria cu Italia, campioana acelor vremuri, în iunie '83 - și Bogdan Lobonț, ale căror nume dau și mai multă valoare lui ”U”, legendarul club care, anul ăsta, sărbătorește un veac de existență.
Spuneam, Dorin Goga, George Forescu, Gabi Giurgiu, Loți Sepsi, Mircea Axente, Cristi Gavra, Dur-Bozoancă, ”Moțul” Sabău sau ”Pantera”, Bogdi Lobonț... Suficiente ”pariuri” ale ”șepcilor roșii” pentru a trece barajul fără emoții. Clujenii se și vedeau înapoi, pe prima scenă, considerându-i pe sibieni victime sigure, mai cu seamă că, în tribune, inimile a 25.000 de oameni băteau în alb și negru. O bătaie albă, o bătaie neagră și tot așa...
Clujenii au crezut, asemeni unui împătimit al jocurilor de noroc, că e de ajuns să tragi de manetă și aparatul te va răsplăti. E de ajuns să tragi de manetă și ecranul să-ți zâmbească. Prună/prună/prună! Gata, am câștigat un purcoi de bani...

Socoteala de-acasă, vorba aia, nu s-a potrivit cu cea din târg. Din târgul Clujului! Tocmai ”șepcile” s-au trezit cu șepcile pe ochi. Ai noștri au știut să sufere, și-au făcut treaba ca la carte, iar când adversarul dădea semne că se mulțumește și cu puțin, țuști spre poarta durului Bozoancă. Pe primul gol, al lui Petrișor, l-au aplaudat până și unii de-ai lor, obișnuiți cu ideea că orice gol trebuie sărbătorit. Săracii, până să se dezmeticească, s-au și trezit cu un ghiont în coaste de la vecinul de scaun. Năuc rău, bietul Ursu, Ionuț al lor, și-a pierdut busola și, în loc să scape turma, i-a făcut cadou lui Juvhel, care a băgat hell-ul în ”U”.
Am mai scris-o și altundeva, dar atât de mult îmi place, că i-am dat copy/paste. Finalul a fost unul în care nervii au cedat, dar știți care e diferența între Champions League și Liga 1/Liga 2 din România? Dacă, la finala dintre Tottenham și Liverpool, de la Madrid, pe teren a intrat o domnișoară în costum de baie care a făcut ca tribunele să strălucească de-atâtea blitzuri ale telefoanelor, pe ”Cluj Arena” a intrat un suporter la bustul gol...
N-au lipsit din peisaj câteva bastoane, scaune rupte și aruncate - vezi, Doamne - spre oamenii de ordine, dar care ar fi putut ajunge foarte bine și în capul lui Florescu, ori Goga, care s-au repezit să calmeze spiritele, câțiva ”Au!” și ”Vai de mine!”, vreo10-12.000 de ”M..e Hermannstadt!” și un steward, săracu', cel mai șifonat ieșit din povestea asta (se aude însă că omul și-a revenit și are de-acum ce să le povestească nepoților, cum că, într-o zi de duminică, pe vară, la 2019, a pățit ce-a pățit și cum a fost el în centrul acțiunii).
Și acum, realitatea. Ai noștri au fost mai buni, duminică seara, sub Feleac, în fața unei echipe care a vrut, dar n-a putut mai mult de-atât. FCH-ul nostru a fost mai bun, și-a făcut rezervare pentru încă un an în elită, dar până la check-in, mai e ceva vreme. Să sperăm că Loby și ai lui nu s-au uitat la Liverpool - Barca sau Ajax - Tottenham, că altfel, s-ar putea să existe o problemă, miercuri seara, pe ”Municipal”. Sau la ”Die Hard”, de la unu la șase...
P.S. Se vorbește pe la colțuri că fanii lui ”U” vor să facă prăpăd pe ”Municipal”, mai mult sau mai puțin întărâtați de Loby, care a băgat bățul prin gard în cușca maimuțelor. I-aș sfătui să n-o facă, pentru că așa ceva aici nu ține. Iar dacă nu pricep de voie bună, fanaticii suporteri ai ”șepcilor”, c-or fi ele roșii (de furie, sâc!), ori ba, să-l asculte cu grijă pe Mo-do: ”Eins, zwei Polizei / Drei, vier Grenadier...”





comentarii
0 comentarii

Din aceeasi categorie
sevis

marquardt

jidvei

Sibiul de odinioara

fmct

Comunicat de presa smart city parking

Vacanta Eurotrip
espressor
paltinul
info
Covoare
turboclima
Licitatie publica

accentmedia