Asta e concluzia mea când văd tot ce se "dă" pe la ştiri şi pe reţele. În fapt, un fel de nimic pe pită care, de departe, pute a prosteală de om. Ca de exemplu asta: faimoasa poveste cu valiza plină de Teleorman Papers.
Valiza, faza pe film drăguţ cu spioni hazlii
Scena 1. Un om, o umbră de om, care, în timp ce mascaţii strigă lucruri specifice la uşa uneia dintre cele alte 35 de imobile TelDrum, înainte de a sparge prin metodele tot specifice, acea uşă, cuprins vizibil de panică, inghesuie, cu mâini tremurânde, într-o Valiză, mai multe chestii compromiţătoare: harduri, heavy-uri, smartfoane, stupid-foane, hârtii din categoria random, mailuri, tweet-uri, emoticoane, poze cu gagici, poze fără gagici, servere, cloud-uri, site-uri, bloguri, pagini de facebook, CD-ul "Acuzat" al cunoscutului interpret Dani Mocanu, trei bomboane luate moca de la o farmacie care dădea bomboane moca, pixuri, markere, un tablou cu Dragnea cum fură de la copii şi o sticlă de ţuică furată de la alţi copii. O altă sticlă de ţuică o bagă în buzunarul sacoului de mafiot de Teleorman, făcut la croitorul din Teleroman care face sacouri pentru mafioţii din Teleorman. Umbra aruncă cu un scaun în tavan, pentru a stinge lumina altfel decât de la întreupător. Cu cealaltă mână, dă foc la nişte beţişoare aromate chinezeşti, ca să i se duca amprenta olfactivă. Exact în secunda în care mascaţii intră, buluc, pe/prin uşă, umbra sare pe geam, cu valiză cu tot, în câmp, undeva pe unul din cele 856 de hectare deținute de membrii grupării Dragnea (confom Rise Project). Nu înainte de a lua o duşcă bună de ţuică, „shaken not stirred”. Şi de a exclama „Uăăăh” după aia. Sunete de alarme, reflectoare care îşi plimbă spoturile pe câmp în căutarea prăzii, focuri de armă, strigăte în germană.
Imaginaţi-vă scena aia din filmul cu BeDe, la ora de reeducare cetăţenească din puşcărie, când întreabă profesorul "Ce facem noi, ca cetăţeni cinstiţi, când găsim pe stradă, pe câmp sau pe unul din cele 856 de hectare deținute de membrii grupării Dragnea (confom Rise Project), o valiză cu documente şi chestii?”. Chiar aşa, ce facem? Mergem undeva şi le împărţim? Nu e bine! Numărăm documentele să vedem cât ne-a adus norocul? Nu e bine! Ne uităm să vedem dacă-i pe aproape cel care a pierdut-o, ca să nu ne vadă când le luăm? Dacă nu e, o luăm şi fugim? NU E BINE!
Ci facem aşa: dacă găsim pe câmp, o valiză, un hard, un smartphone Samsung şi alte chestii despre Tel Drum, anunţăm imediat RISE Project, la adresa contact@riseproject.ro, sau pe pagina www.facebook.com/RiseProjectRo. („BUN, foarte bine! Ehhh, ăsta-i răspunsul!”)
De ce scârţâie prea tare povestea asta
„„O valiză cu informaţii esenţiale din interiorul corporaţiei Tel Drum, la care procurorii DNA n-au avut acces în timpul percheziţiilor, a fost găsită în zona rurală din Teleorman, a anunţat, sâmbătă seară, Rise Project, într-o postare pe Facebook, intitulată Teleormanleaks”, a titrat, aşa sau cu alte cuvinte, massmedia de Rumânia.
Deci tu, ţăran sau orăşan, teleormănean sau sucevean, muntean sau ungurean, în timp ce te deplasezi pe undeva, prin decorul acestei frumoase ţări numită România, găseşti chestii. Nu monede de 10 şi 50 de bani, nu peturi goale de suc neacidulat sau doze de bere ieftină ori de energizant cu nume care te trimite la chestii sataniste, nu pungi cu gunoaie, nu oferte de la supermarketuri, nu borcane cu murături stricate, nu rahat de câine, ci O Valiză. Iar în valiză nu sunt haine vechi, cărţi de colorat folosite, scrisori din armată, felicitări scrise, cărţi aruncate din bibliotecă, cursuri de la facultă, reţete de zacuscă de la buna’ sau de la o doamnă care le face foarte bune, ci taman documente din care unele, în termeni nu neapărat de specialitate, se numesc „probe”. Probe într-un dosar nu uitat pe rol la o judecătorie de oraş de nici nu ştii că e oraş, ci în Dosarul Momentului, în care superstar este cel mai cunoscut politician după preşedintele Klaus Iohannis, anume Liviu Dragnea.
La cum îi cunoaştem pe români, o variantă plauzibilă ar fi fost să desfacă valiza, să extragă de acolo obiectele de valoare (hard, smartfon, etc) şi după ceva bătaie de cap, să le vândă în la târg la Obor. Sau pe Oleix ori Ocazii. Restul să-l lase pe câmp. Dar nu a fost asta.
Eu, sau tu, de exemplu, să găsim aşa ceva, iniţial ne-am speria. Că aşa e românul normal care consumă ştiri cu bombe artizanale, terorişti sinucigaşi şi valize neapărat capcană. Apoi am zice „Pe mă-sa!” şi am anunţa, via Unu-Unu-Doi, să vină cineva să vadă ce e cu aia. Ar veni băieţii aceia specialişti în EOD, ar veni maşini de la Poliţie şi ISU, colegii de la presă şi s-ar constata că nu e bombă (deşi putea fi, nu?) nu e armă NBC (Nucleară-Bacteriologică-Chimică) nu e un cadavru tranşat în ea, ci că-s documente şi chestii. Valiza ar fi fost predată organelor competente, hai pa la revedere, end of story, kanieţ filma. Şi GATA. Apoi Justiţia ar fi intrat pe fir, ar fi analizat probele, ar fi ales pe cele relevante pentru dosarul în cauză. Aşa ar fi sunat o poveste credibilă pentru oameni normali, nu pentru nişte români amatori de senzaţional.
Povestea cu o valiză găsită, desfăcută de un găsitor neapărat ţăran care era ori inconştient de inconştient (putea fi, cum am mai spus, orice în ea) ori „decât” că ştia din start exact despre ce e vorba în conţinut şi care ajunge exact şi fără ocolişuri, la o asociaţie din aceasta de investigatori jurnalistici care, CULMEA, se ocupă, în serial, EXACT de subiectul tratat de materialele din numita valiză subiect care e exact in gura tuturor, este, pe bune, un atentat la adresa inteliigenţei multor români. Nu conterază ce conţin toate hârţoagele alea reale ori virtuale, cât au ele valoare de probă şi cât de gunoi pentru fraieri, şi cum va fi, poate, destructurată o cumetrie judeţeană care nici măcar nu este unicat în România în care tot timpul cei care câştigă alegerile îşi promovează oamenii, găştile şi firmele lor. Da,acum chiar, pe bune, chiar vrea cineva să credem cretineala asta cu găsitorul care merge exact la presă, ca într-un film de serie C cu americani responsabili şi cu o presă "fac dă sistem" care face totul moca, cu orice risc şi doar de dragul codului deontologic? Că eu nu pot să cred şi pace. Şi nu numai eu.
Documentele din valiză, faza pe juridice
Ce facem noi dacă intrăm în posesia unor documente pasibile de a fi probe încriminatoare într-un dosar penal? Şi ce ne facem dacă nu le dăm organelor în drept de a le avea şi ne dăm mari dezvăluitori de super-taine Tel Drum-iste?
Păi Art. 270 CP, "Tăinuirea" spune la alineatul Unu, că "Primirea, dobândirea, transformarea ori înlesnirea valorificarii unui bun, de către o persoană care fie a cunoscut, fie a prevăzut din imprejurările concrete că acesta provine din săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală, chiar fără a cunoaşte natura acesteia, se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă." Deci, dragi investigatori, aştept cu drag un comunicat privind remiterea acestor documente, obiecte, înscrisuri şi alte, organelor de anchetă. De ce? De ne-tăinuire.
În fine, am obosit şi m-am plcitisit amarnic privind, pe pagina lui Rise Project, la tot felul de poze cu fete şi femei, din excursii sau de la chefuri, mailuri în care îmi parte că e vorma doar de nimic pe pită, descrieri fizice ale protagoniştilor poveştii făcute prost de preluătorii d einformaţii de la Rise.
Bre, cât de legal e să faci publice chestii de viaţă privată? Atâta vreme cât astea, chestiile nu aduc atingere siguranţei naţionale sau nu încalcă legile în vigoare? O fi ce o fi Nicoleta Pena în Drahnea Zone, dar nu înţeleg cât de "probă" sunt pozele ei în care apare într.un număr obositor de rochii de diverse modele. Dar selfieurile lui Petru Pitiş îl pot încadra la o infracţiune? Da pozele de la Londra cu clădiri şi mutre? Da faptul ca sora Florentina face intrigi amoroase în Mexic şi chirurgie plastică pe ea? Da faptul că "regele Oţelului e însurat cu Miss Playboy 2004"? Da faptul ca beau Perla Harghitei la chefuri? Da publicarea pe Soundcloud de convorbiri telefonice?
Nu că mi-ar fi simpatice componentele astea ale "lumii bune" din cumetriile politico- economice, dar viaţa privată e viaţă privată, bogat ori sărac, pesedist sau USR-ist. Iată ce poţi păţi, "pe civil" dacă unuia de-i publici chestii doar aşa, ca să aduni vizualizări şi să cerşeşti sponsorizări, i se scoală că ai atentat la viaţa privată.
Art. 71, Noul Cod Civil: "Dreptul la viaţa privată: Paragraful 1: "Orice persoană are dreptul la respectarea vieţii sale private". Paragraful 2: "Nimeni nu poate fi supus vreunor imixtiuni în viaţa intimă, personală sau de familie, nici în domiciliul, reşedinţa sau corespondenţa sa, fără consimţământul său ori fără respectarea limitelor prevăzute la art. 75". Paragraful 3: "Este, de asemenea, interzisă utilizarea, în orice mod, a corespondenţei, manuscriselor sau a altor documente personale, precum şi a informaţiilor din viaţa privată a unei persoane, fără acordul acesteia ori fără respectarea limitelor prevăzute la art. 75".
Art 74, acelaşi Nou Cod Civil: "Atingeri aduse vieţii private": "Sub rezerva aplicării dispoziţiilor art. 75, pot fi considerate ca atingeri aduse vieţii private: "interceptarea fără drept a unei convorbiri private, săvârşită prin orice mijloace tehnice, sau utilizarea, în cunoştinţă de cauză, a unei asemenea interceptări" (litera b). "difuzarea de imagini care prezintă interioare ale unui spaţiu privat, fără acordul celui care îl ocupă în mod legal (litera d); "difuzarea de ştiri, dezbateri, anchete sau de reportaje scrise ori audiovizuale privind viaţa intimă, personală sau de familie, fără acordul persoanei în cauză" (litera f); "difuzarea sau utilizarea corespondenţei, manuscriselor ori a altor documente personale, inclusiv a datelor privind domiciliul, reşedinţa, precum şi numerele de telefon ale unei persoane sau ale membrilor familiei sale, fără acordul persoanei căreia acestea îi aparţin sau care, după caz, are dreptul de a dispune de ele" (litera i).
Ei, cum e? Că nu e prima oară când ăştia care fac panaramă pe teme de lege, legalitate, puşcăîrii şi condamnări, par a îşi băga chiar ei picioarele în lege? Bine frate, dacă-s probe, rpedă-le justiţiei, nu-ţi fă tu marketing-policy din asta! În fine, gata că m-am enervat.
Un fel de epilog
„Nume BOMBĂ. El este "țăranul" care a găsit VALIZA Tel Drum: A recunoscut în direct”, titrează o gazetuţă online din seria micilor mari necunoscuţi, numită „Ştiri Diaspora”
"Haideți să vă spun cum a început această anchetă. De la mine! I-am întâlnit pe acești băieți de la Rise Project, i-am încercat să nu fie vânători de recompensă, am văzut că sunt băieți isteți și i-am îndrumat în ancheta lor. Le-am dat informații, le-am spus unde să se ducă. În momentul în care am văzut că niciun demers de al meu nu este luat în considerare de instituțiile statului, așa am ajuns să colaborez cu Rise Project. Valiza este un impuls ca să stimuleze instituțiile statului să își facă treaba, " a spus Teodor Nițulescu la B1TV, în emisiunea lui Tudor Barbu" Teodor Nițulescu a fost prefect al județului Teleorman timp de cinci ani, iar în ultima perioadă a lansat mai multe atacuri la adresa lui Liviu Dragnea. Din câte se pare și acesta ar fi fost un apropiat al șefului PSD până ce relațiile au devenit tot mai tensionate" Mulţumim Ştiri Diaspora! Dacă aveţi dreptate, avem şi finalul filmului de spionaj pentru proşti "Valiza dupe câmp" Pardon, "Valiza Leaks şi Teleorman Papers. Apropo, ştiaţi că Rise Porject a scris şi de casele şi averea lui Iohannis? Asta era mai demult. Oricum poveatea asta îmi pute a fumigenă. De aia am şi scris de ea.
(Pen)ultima oră. Rise Project boceşte ca Dragnea îi frige la folosirea datelor personale
Rise Project boceşte pe pagina proprie de facebiook că "Gruparea “Dragnea” încearcă să intimideze RISE Project invocând legislația europeană, după ce ei înșiși au fost acuzați că ar fi furat bani europeni. (...) Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPCP) ne solicită divulgarea surselor în cazul #TeleormanLeaks și informații despre toate datele pe care le deținem.
ANSPCD mai amenință cu penalități de 20 de milioane de euro în caz că nu furnizăm acces la sistemele noastre informatice. (...) RISE este un centru independent de investigații de presă, (blabla blablabla...)".
Deci şi ăştia o ard cu legea dar se consideră deasupra ei. Ghinion, vorba unui profesor celebru ajuns departe.
Epilog: Direcţia Naţională Anticorupţie spune, într-un răspuns pentru Digi24, că informaţiile apărute au într-adevăr legătură cu un dosar în lucru.