logo
spartan
Sibiul, la mijlocul anilor '80. Cum ne lăudam că edificăm socialismul pe malul Cibinului
Dumitru CHISELIŢĂ
1520 vizualizari
Sibiul, la mijlocul anilor '80. Cum ne lăudam că edificăm socialismul pe malul Cibinului
Scormonind într-o veşnică tentativă de a pune ordine în poze vechi, am descoperit, întâmplător, două "booklet"-uri, două cărţulii, primite cu împrumut de la colegul N.I. Dobra şi scanate de mine pe "repede înainte", editate de Comitetul Judeţean Sibiu al Partidului Comunist Român, dar având ca "autor" Consiliul Judeţean al Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste, intitulate "Municipiul Sibiu - prezent şi perspective", respectiv "Judeţul Sibiu în plină dezvoltare economică şi socială" şi scoase de sub tipar în martie 1985. Interesant, nu? În ele avem un portret complet al vieţii oficiale a Sibiului, ca oraş şi judeţ, de la finalul orânduirii socialiste. Cu realizări multiple, cu laudă-mă tovarăşă gură, cu câte alea alea are poporul prin grija partidului şi a preşedintelui, cu ce s-a făcut, cu ce se va face. Având în vedere că şi acum ne lăudăm la greu cu Sibiul, deci nimic nou sub soare. Dar ia să vedem.

Sibiul, străveche vatră  românească şi socialistă, care producea tot ce era de produs

Oraşul nostru este prezentat ca "străveche aşezare a meşteşugului şi spiritualităţii ROMÂNEŞTI" (sl.ns), în care românii, maghiarii şi germanii trăiesc "înfrăţiţi în muncă şi viaţă". Sibiul era în 1984 "un important şi strălucitor centru industrial şi cultural, unde ard neobosite torţele muncii şi creaţiei cu deosebire şi pe deplin semnificative în epoca pe care cu profundă mândrie patriotică o numim "Epoca Ceauşescu", pentru progres şi civilizaţie, pentru viitorul luminos al României Socialiste".

Evident că toate au plesnit, aşa, doar de la Congresul al IX-lea al partidului comunist, de când a ajuns Ceauşescu preşedinte, oraşul nostru beneficiind, din cauza asta, de o "dezvoltare multilaterală explozivă".
Şi aflăm că Sibiul avea o populaţie de 173.264 locuitori din care 94.326 erau "încadraţi în activităţi economico-sociale". Tot Sibiul avea atunci 38 de fabrici sau "întreprinderi industriale", din care 25 de interes republican, trei întreprinderi de transporturi, nouă unităţi agricole de stat şi nouă întreprinderi comerciale. În 1984, producţia globală industrială a Sibiului reprezenta 40% din cea a judeţului, producând marfă industrială de aproape 15 miliarde lei de atunci (care sunt ca valoare, cam ca leii de acum). Întreprinderi fruntaşe erau, pe atunci, "Independenţa" (Pa!), IPAS (funcţionează), "Balanţa" (acum şantier de "residence" ), "Steaua Roşie" (ceva ceva se mai mişcă acolo), "13 Decembrie" (acum parcă e Siemens), "Flamura Roşie" (reprofilată), "Industria Cărnii" (Scandia, mutată în Guşteriţa), "Industria laptelui" (Sibiana?).

Pentru viitor, toată lumea se angaja că va rupe lanţul (nu de iubire) la depăşirea planului la producţie şi/sau export, până în 1990, realizând produse competitive pe plan mondial, mai ceva ca marile concerne industriale germane, franceze şi americane, "materializând cu consecvenţă ideile şi orientările reieşite din magistralul raport prezentat Congresului al XIII-lea al partidului de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu".
Plus alte promisiuni de retehnologizare, automatizare, robotizare şi cibernetizare. În paralel, la fabrica unde lucram, erau utilaje rămase din vremea patronului burghezo-moşier şi exploatator, mergeai în delegaţie cărând piese de schimb cu geamantanul şi cu trenul, la locurile de muncă cu risc de toxicitate ţi se dădea sifon în loc de lapte, cârpeala era în trend, iar ca să promovezi trebuia ori să dai cu ciocul, ori cu c***ul. Şi aşa mai departe. 
Dar ne lăudam, în continuare, că "produsele realizate la întreprinderile economice ale municipiului de pe Cibin au fost mesagerii hărniciei, competenţei şi capacităţii profesionale româneşti în peste 65 de ţări de pe toate continentele". Oau. Mare bucurie, mai ales când stăteai la coadă de seara la ceva numit "ce se dă" sau în apartamente era un frig de vorba "hai dragă să ne îmbrăcăm şi să ne culcăm" nu mai era o glumă de spus la bere.

Urbanism la greu,  amenajări ca acum

Ne mai lăudam, noi, sibienii, adică ei, comuniştii din Sibiu, că între 1981 şi 1985 s-a dat în folosinţă o cantină, o sală de gimnastică, staţia de ambulanţă de pe Constituţiei (proaspăt demolată parţial, ea, strada, iar garajele într-o fostă hală a SETA-Uzina electrică), două dispensare în Hipodrom şi Vasile Aaron, peste 6.800 de apartamente, şi... ce se face şi acum: lucrări la Spitalul Judeţean vechi, la "noul spital" şi la Stadionul Municipal. Tot în acea perioadă s-au realizat lucrări de "asfaltare, reparaţii, scarificare şi betonare de străzi şi drumuri pe o suprafaţă de 480.447 mp". Nu ştim dacă lucrările aveau garanţia unui mouse sau a unui televizor LCD ieftin, ca acum sau dacă imediat după inaugurarea cu portrete color veneau ceilalţi băieţi, să spargă iar pentru ca garanţia să zboare şi să mai spargem nişte bani publici. În plus, s-au amenajat locuri de joacă, parcări, s-au extins alimentarea cu apă şi canalizarea şi s-au asfaltat terenuri de sport la şcoli şi grădiniţe, ca să poată cădea copiii liniştiţi în gură când fug.
Tot în materie de urbanism, se raporta că s-au mai realizat: 453 de bănci în parcuri, 11 tobogane (din alea "elefant", nu?) 149 de jocuri pentru copii, 335 de vaze decorative, 20 figurine din beton (?), 172 de jardiniere, 32 de obiecte de artă decorativă (bucăţi din ele mai vedem şi acum) şi 16 seturi de şah. Se mai promitea că se vor extinde liniile de transport cu troleibuzul, de la T1 şi T2 la celelalte T-uri. Pentru ca apoi să se desfiinţeze, că benzina e mai cool decât electricitatea.

Magazine multe cu marfă multă. Şi export

"Comerţul socialist" din judeţ "deservea" populaţia cu mai nimic în 1.792 unităţi comerciale în care s-au desfăcut mărfuri în valoare de 6.165,3 milioane lei. Per 1 buc locuitor al fericitului judeţ Sibiu, se spune că, în 1984, s-a desfăcut marfă în valoare de 12.225 lei. Reţeaua unităţilor de prestare servicii către populaţie era de 1.800 de unităţi. Prin "prestare servicii" se înţelegea, atunci, croitorii, frizerii, coafor, ceasornicării, curăţătorie chimică, cizmării, vulcanizare, reparaţii, bobinaj, etc. Era plin de ele.

Tot ce era oarecum calitativ era destinat exportului. Lumea se bucura când în magazine se mai aduceau produse "refuzate la export". Adică ele erau proaste calitativ, returnate de beneficiar că nu e rău OK, dar mult mai puţin execrabile faţă de cele destinate producţiei şi consumului intern. Se exporta în 71 de ţări, inclusiv cele socialiste, membre CAER (Consiliul de Ajutor Economic Reciproc), unde funcţiona un sistem obligatoriu de vânzare-cumpărare între ţările membre. Adică tu vindeai unuia ce nu-i trebuie, luând, la schimb, ce nu îţi trebuie. Sibiul exporta autobasculante grele, utilaje, "mijloace de automatizare electrotehnice", geamuri, covoare, chimicale, mobilier din lemn, ţesături textile, articole de marochinărie, tricotaje, încălţăminte din piele, etc. De saşi nu se pomenea, deşi exportul lor era rentabil.

Agricultură, cică "record"

312.743 de hectare avea judeţul Sibiu, ca teren agricol. Din care 131.483 teren arabil, 171.893 păşuni şi livezi şi 9.347 vii şi livezi. Administrate de 13 CUASC-uri (Consilii Unice Agroindustriale de Stat şi Cooperatiste), 16 SMA (Staţiuni de Mecanizare a Agriculturii), 12 IAS-uri (Intreprinderi Agricole de Stat), 86 CAP-uri (Cooperative Agricole de Producţie) şi şase Asociaţii Intercooperatiste.

Se raporta o producţie medie de 2.616 kg de grâu-secară la hectar, că de aia pâinea era alocată una la două persoane pe zi, numai pe bază de buletin, iar făina era pe cartelă, 3.113 kg porumb/ha (mălaiul tot pe cartelă), 18.992 kg cartofi (în aprozare se vindeau cu pământ cu tot, că atârna mai bine la cântar). La nivelul lui 1985, ne mai lăudam cu 185.325 capete bovine (animale, zic), 228.899 porcine şi 617.899 ovine, că doar e Sibiu, nu? Printre CAP-urile fruntaşe la producţii-record erau pomenite Şura Mică şi Cornăţel.
De fapt, agricultura era cam dezastru. După ce raportai la partid, recolta putea să se împută pe câmp, să fie îngropată în glie sau furată legal sau nu. De agricultură se ocupa oricine în afară de ţăranii "cooperatori": elevi de la şcoli şi licee, "în practică"; muncitori timişi "în agricultură" ca sarcină de la partid sau de UTC şi, mai ales, militari în termen sau chiar studenţi. Cât de recordmeni agricoli eram noi, se vedea în magazinele de profil: raţionalizare, cozi la orice, "n-avem", borcane tot de-un fel în rafturi şi "nici un peşte fără masă".

Sibiul, tot turistic săracul...

Fiind şi atunci, ca şi acum, un oraş turistic, la 1985 Sibiul se mândrea cu o capacitate de cazare de 4.388 locuri în unităţile OJT (Oficiul Judeţean de Turism) şi de 8.275 de locuri în reţeaua de alimentaţie publică. 315.508 turişti au fost cazaţi în Sibiu, din care 50.267 turişti "de peste hotare", mulţi dintre ei saşi plecaţi care veneau, de Paşti, de Crăciun sau la confirmări, în vizită la rudele rămase, mai aducându-le una alta "de dincolo", ca să mai consume şi altceva decât din comerţul socialist sau să mai facă un ban în zi de târg la vechituri. Apropo, o cutie goală de Rama se vindea cu 5 lei, iar reviste "vestice" cu 10-30 lei. Cataloagele Neckermann, Otto sau Quelle, de la 25 la 50 lei, în funcţie de perioada apariţiei.
OJT Sibiu dispunea de 45 de unităţi, din care două staţiuni balneare de interes republican (Ocna şi Bazna?), o staţiune climaterică de interes republican (Păltiniş?), trei hoteluri în Sibiu (Împăratul Romanilor, Bulevard şi Continental), un hotel în Mediaş (Central), 19 cabane turistice, două hanuri şi un popas turistic.

La sport eram totuşi, mai buni ca acum. Că aveam sport

Sibiul avea 18.131 de sportivi legitimaţi, care prestau în şapte cluburi şi 296 de asociaţii. Aveam 412 antrenori şi profesori de sport. În 1984, sportivii sibieni au adus o medalie olimpică de aur, una europeană, opt balcanice şi 24 de titluri de campion naţional.

Şapte sportivi sibieni erau cooptaţi în loturi olimpice şi 70 în loturile de seniori, tineret şi juniori. Aveam cinci echipe în "A", 11 în "B" şi trei în "C". În plus, în cadrul Daciadei, (o competiţie sportivă de masă, în genul crosurilor de acum) au fost implicaţi 188.889 de sibieni. Mai aflăm că "probele complexului sportiv "Sport şi Sănătate" au fost trecute în 1984, de 119. 400 de elevi, studenţi şi oameni ai muncii".
*
Cam aşa se lăuda Sibiul socialist cu realizările sale în diverse domenii. Acum, tonul laudei este cam acelaşi, doar că motivele sunt diferite. Producţie industrială autohtonă nu prea avem, sau avem puţină. Agricultură nici atât, că terenurile arabile au devenit terenuri construibile şi s-a construit. Sport, ce să povestim, că stadionul e în veşnică renovare. Cu turismul stăm mai bine, asta că încă mai avem clădiri vechi, resturi de cetate şi locuri frumoase, dar promovate cu un amatorism uneori amuzant. De construit, se construieşte aproape la fel de intens, dar mult mai puţin ordonat. De reabilitat se reabilitează la fel, dar se strică mai iute. Locuri de cazare sunt berechet, la preţuri europene, dar până sunt unii care bagă banu, e treaba lor. Dar Sibiul de azi îl prea ştim...

image=145076]






comentarii
6 comentarii

A fost frumos în Sibiu în anii '70. După aceea - minciuni și spoială.
B.Utoru
08.07.2019 07:31
Asa era atunci. Ordine, liniste, pace. Oamenii aveau un tel in viata. Acum... toti fug afara, alearga dupa naluci, dupa bani, cumparaturi, droguri, accidente, batai. Asta asa, ca un rezumt al anilor 2019. Si acum, daca vrem sa facem ceva nu mai putem decat cu "fonduri europene" care de fapt sunt tot banii nostril. Din cotizatia obligatorie pe care o dam.
Ela
08.07.2019 08:02
Undeva gresesti domnule ziarist -- era agricultura si industrie dar---- ceausescu a vrtu sa plateasca toate datoriile tarii- din aceasta cauza era ratie la alimente -- Daca nu-l impuscau pe ceausescu, in doar un an, situatia se redresa si viata putea fi ca in anii 70-75--- cind magazinele gemeau de marfuri si franzela era -25 bani-- Dar ticalosii au impuscat pe prezident ca sa poata distruge --TOTAL- Romania -- Cred ca aici ar trebuii sa va axati sa condamnati cu vehementa pe -TICALOSII- TRADATORI DE NEAM SI TARA - Si sa luptati ca aceste -GUNOAIE - sa fie puse la zid si gloante infipte in capatinele lor infecte
mike
08.07.2019 21:52
Am constatat ca magazinul Dumbrava e neschimbat, desi acum apartine unui capitalist... Sunt aceleasi usi de sticla groasa cu D-ul stilizat de la dumbrava ... Banc din 1978: de ce a fost numit magazinul Dumbrava? raspuns: Pt. ca au adunat toate pasarile in el... Antologia umorului romanesc...
09.07.2019 22:53
Nostalgicii comunisti au uitat cum omul de rand ,statea la coada pentru o punga de tacamuri.Un regim criminal,unde o duceau bine doar activistii de partid si securistii.
Teo
10.07.2019 16:21
In ultimii 5-6 ani se statea la rand si se dadeau ulei, zahar, unt pe cartela! Au fost si vremuri bune in comunism! S-au construit blocuri in care locuiesc parintii sau bunicii vostri si altele pe care nu le enumer aici. Dar asa e omul: tine minte doar ce a fost rau, cand l-ai fentat si nu cand l-ai ajutat de a dus-o bine...
@@@
10.07.2019 22:24
Din aceeasi categorie
sevis

marquardt

sounds

Vacanta Eurotrip
espressor
paltinul
info
Covoare
turboclima
artmania
Licitatie publica

accentmedia