logo
spartan
Cimitirul Evreiesc de pe str. Macaralei, o poveste izolată şi uitată
Andra MARINESCU
5825 vizualizari
Cimitirul Evreiesc de pe str. Macaralei, o poveste izolată şi uitată
E pustiu, retras şi vechi. Niciun pas poticnit în zăpadă. Niciun gărduleţ care să îngrădească mormintele şi niciun an scrijelit care să treacă mai departe de 1900 şi ceva. Vorbim despre cimitirul evreiesc, situat la intersecţia Căii Guşteriţei cu strada Macaralei. Aici, cele 63 de morminte alcătuiesc un adevărat itinerariu în istoria poporului lui Israel. Ele nu mai sunt vizitate de nimeni. Rude, cei morţi, nu mai au, iar familiile de evrei se sting rând pe rând. Astăzi, comunitatea mai numără 58 de persoane, dintre care numai jumătate sunt evrei "puri".

O parte din istoria sibiană a evreilor, un popor asuprit, poate fi citită nu departe de centrul Sibiului. De treci podul Gării, mai mergi puţin pe Calea Guşteriţei şi undeva, pe dreapta, stă nescrisă povestea lor. Cimitirul evreiesc datează din 1855 şi "ascunde" după cele două porţi pe care stă aşezat simbolul stelei lui David, una, două, trei patru, cinci, şase, şapte... 63 de pietre funerare, care amintesc de ce a fost odată. Înainte de a li se aloca un teren în zona Lazaret, evreii erau îngropaţi în locuri izolate. Din 1855 şi până în 1907 a fost deschis cimitirul de aici, după care a fost deschis cel Municipal. Aici, pe strada Macaralei, au fost îngropaţi oameni care astăzi nu mai sunt vizitaţi. Timpul le-a luat şi puţinele rude ori prieteni care mai treceau de porţile cimitirului şi îşi mai aduceau aminte de ei. De nu m-aş apropia, aş zice că e o curte părăsită. Gardul din beton pare o dovadă că pe aici... nu prea se mai trece, iar vremurile a­puse i-au furat siguranţa şi l-au deteriorat. Acum, şi de stai în staţiile de autobuz, vrei-nu vrei, vezi ce e dincolo: o grădină "presărată" cu pietre funerare.

Incursiune în timp alături de... "Goldmann" şi "Helene Braun”

Lângă porţi, am în faţă o imagine, care mă îndeamnă la meditaţie. În picioare, uşor înclinate sau culcate, rupte sau deteriorate, plăcile funerare pe care au rămas şterse numele şi poveştile evreilor sunt rămăşiţele secolelelor trecute. "Goldmann", "Heinrich L. Glücklich, aus Galatz. Geborn 1837. Gestorben 1882", "Friede Seiner Asche", "Simon Zitter", "Helene Braun" şi "Hier ruhet Moses Samuel" sunt doar câteva dintre inscripţiile pe care încă le poţi distinge. Unele pietre funerare au şi simboluri pe ele. De pildă, salcia. Ea este simbolul universal al arborelui sacru şi al vieţii. De altfel, cum ajung în spate şi întorc privirea spre una dintre pietrele funerare din margine, văd şi un soi de cană, pe o tavă. Scrisul alăturat îi e de neînţeles.

Interzis în oraş!

Dacă ar fi să ne întoarcem în trecut... Povestea evreilor în oraşul de pe Cibin şi-a deschis paginile târziu, când celelalte meleaguri erau deja ocupate în ţară. Documentele notează primul nume evreiesc abia în 1845, în Sibiu. Acest popor nu era deloc tolerat, dar a fost, totuşi, acceptat, deoarece îmbogăţea viaţa economică în comunitatea sibiană ce era sub administraţie săsească. Nu le erau acordate drepturi evreilor, iar legea nu le per­mitea să se stabilească în oraş. Odată cu anul 1848, când trupele maghiare au pătruns în Sibiu, au existat încercări prin care câteva familii de evrei au încercat să se stabilească în oraş, dar iute au fost alungate, interzicându-li-se domiciliul aici. Abia în 1867, evreii s-au putut bucura de drepturi cetă­ţeneşti şi politice, când îm­păratul Franz Josef a elaborat o lege care permitea acestea.

Anul 1945: 2,46% populaţie evreiască în Sibiu

În recensământul din 1870, populaţia evreiască aduna 168 de persoane, iar în 1872 so­cotea 310 de oameni. Astfel, până la sfârşitul veacului trecut, aproape de anul 1900, co­mu­ni­tatea evreiască ajunsese la 923 de persoane. Odată cu numărul lor, le-au crescut şi proprietăţile. Ei aveau o şcoală confesională, un abator ritual şi o societate pentru funerarii. De asemenea, odată cu aces­tea, a venit şi tere­nul pentru ci­mitirul de pe strada Maca­ralei, iar mai târziu şi locul din ac­tualul cimitir orăşenesc. Evo­luia evreilor ajunge, în 1910, să numere 1183 de oameni, iar 11 ani mai târziu 1438. De altfel, în 1930 sunt declarai, având în vedere religia mo­zaică, 1441 de evrei, iar la sfâr­`itul anul 1945 sunt 1708 de persoane, respectiv 2,46% din populaia ora`ului de atunci.

De la mici comercianţi, la medici şi avocaţi

La început, evreii nu erau acceptaţi în societatea transilvăneană. Cel mult, ei serveau drept mici comercianţi sau meseriaşi, obligaţi de restricţiile vremii, care nu le permiteau să deţină pământ ori vite, neputând fi agricultori. Cu timpul, evreii au ajuns să aibă studii superioare şi au devenit medici, avocaţi, militari, economişti, muzicieni sau profesori. Însă povestea lor este din nou afectată de legislaţia rasială şi sunt deposedaţi de bunuri, eliminaţi din activităţile economice şi trimişi la muncă forţată fără plată. Cei care ocupau funcţii înalte au fost excluşi din instituţii, iar elevii şi studenţii eliminaţi din învă­ţământul particular şi de stat.

De la 2000, la 58 de evrei

După sfârşitul războiului, erau puţin peste 2000 de evrei în Sibiu. Numărul lor a crescut datorită refugiaţilor şi supravie­ţuitorilor lagărelor de extermi­nare, care se stabilesc în Sibiu. Însă nu stau mult aici. După 1960, mulţi emigrează spre Israel. În prezent, comunitatea mai numără abia 58 de persoane, mulţi vârstnici şi trecuţi prin greutăţile vieţii. Anul trecut, doi eroi ai Auschwitz-ului au murit, după ce au îndurat ororile sistemului în lagăr. Astăzi, în 2014 sau în anul 5774, după calendarul ebraic, mai pot povesti abia doi supravie­ţuitori din Transnistria despre viaţa dură pe care au îndura-        t-o, odată cu foametea, setea, bo­lile şi mizeriile din teritoriul aflat sub administraţie românească.

Otto Deutsch, "intrus" la Sibiu de 53 de ani

Câteva tăinuiri ne deslu­şeşte şi Otto Deutsch, preşedintele Comunităţii Evreieşti din Sibiu. În curtea Sinagogii, undeva în spate, ne aşteaptă cu inima deschisă, gata să povestească despre trecut şi prezent. El spune că provine din Bucureşti şi că a ales Sibiul acum 53 de ani. "Şi eu şi soţia mea suntem <>. Dar când stai 53 de ani în Sibiu e cam greu să mai spui că eşti intrus. Când am terminat facultatea, nu am putut alege ce vreau să fac. Te trimiteau ei unde vroiau. Soţia, din Iaşi, a venit după mine. Ne-am căsătorit în ultimul an de facultate. Vroiam să ne în­toarcem în Bucureşti prima dată, dar acum au trecut anii. Ne-am liniştit şi am rămas", se confesează Otto Deutsch, răsfoind dosarele privind istoria evreilor.

În prezent, împreună mereu

Despre trecutul lor, am aflat. Dar ce fac în prezent oamenii? Ei bine, de locuri de muncă nu prea mai vorbesc, căci mulţi sunt trecuţi de prima tinereţe şi puterile le sunt sleite. Nu au fa­milii. Iar dacă au, nu depă­şesc prea mulţi cifra "doi". Se unesc, însă, la fiecare zi de sărbătoare, desfăşoară activităţi şi menţin tradiţiile aşa cum ştiu ei mai bine. "Cei religioşi pot practica crezul la casa de rugăciuni, iar sărbătorile iudaice le petrecem tot împreună, alături de întrea­ga comunitate şi de numeroşi invitaţi", mai povesteşte Otto Deutsch. Evreii din Sibiu şi-au amenajat şi un spaţiu pentru lectură, au bibliotecă şi publi­caţii proprii. Pentru a le cu­noaşte îndeaproape povestea, şi şcolile sibiene s-au alăturat. Cel care a iniţiat această idee a fost colectivul Liceului "Brukenthal", care a trimis câ­teva clase, în orele de religie, să facă cunoştinţă cu un trecut aparte, dar sângeros. "Copiii vin, ne pun întrebări. Vor să afle ce e o Sinagogă, care e rolul ei, care e semnificaţia sărbă­torii Hanuka, de ce se aprind lumânări şi ce facem de Pe­sah", adaugă preşedintele Co­munităţii Evreieşti.

Cimitirul, curăţat pentru prima dată

Comunitatea Evreilor nu este singură în oraşul de pe Cibin, aşa cum a fost cândva. Aproape de ea a venit şi ONG-ul Iniţiativa Tinerilor pentru Modernizarea României - Filiala Sibiu. Tinerii asociaţiei şi-au găsit, aici, o a doua familie de care greu s-ar mai desprinde. O primă acţiune a fost curăţirea cimitirului de pe strada Macaralei. În noiembrie, membrii ITMR au adunat circa 20 de saci de gunoi şi au "lu­minat" locul. De altfel, ei promit să aibă grijă în con­tinuare de acest spaţiu. "Venim periodic aici. Vrem să sensibilizăm oamenii şi să includem cimi­tirul pe lista monumentelor istorice", spun Victor Ciobanu, preşedintele Asociaţiei, şi Marius Şpechea, vicepre­şedinte. Prin acţiunea orga­nizată de ITMR Sibiu, cimitirul a fost curăţat pentru prima oară, după atâta timp. Ei vor să continue proiectul şi să modifce gardul, pentru a proteja mai bine locul unde îşi petrec cele veşnice vechii evrei.

Pe lista monumentelor istorice, în curând

Astăzi, cimitirului de pe Macaralei nu îi mai trece mai nimeni “pragul”. Hârtiile arun­cate peste gard şi eventualii câini rătăciţi printre pietrele funerare se vor a fi situaţii schimbate, iar locul să fie unul protejat. Comunitatea Evre­iască a depus cerere recent la Direcţia Judeţeană pentru Cultură Sibiu pentru a clasa cimitirul de după podul Gării ca monument istoric. “Nu e nici monument istoric deocam­dată şi nici nu e plasat într-o zonă cu protecţie. Anul acesta ne vom ocupa de asta”, a spus Răzvan Pop, directorul DJC Sibiu.
În judeţ, sunt două Si­nagogi, în Sibiu şi Mediaş. De altfel, pe lângă cimi­tirul de la intersecţia Căii Guşteriţei cu strada Maca­ralei, mai există şi un loc de veci pentru evrei la Ci­mitirul Municipal. În plus, în judeţ mai sunt încă alte şase cimitire unde se odih­nesc evreii pentru eter­nitate.






comentarii
15 comentarii

trebuie facut ceva urgent acolo. autoritatile ....trezirea.....
claudiu
07.02.2014 04:40
Din pacate nu stiu aproape numic din istoria Transilvaniei.Spre exemplu ce drepturi aveau romanii in 1850 in Sibiu?
vasile cristian
07.02.2014 11:13
daca nu mai sunt rude in viata care sa se ingrijeasca de mormintele alea, radeti-le. ce-i aia cimitir parasit in oras
...
07.02.2014 14:10
in anul 1850, romanii nu aveau drepturi in Sibiu, asa cum nici sasii nu aveau drepturi la Poplaca.
@vasile
07.02.2014 14:27
Trebuia mentionata si Sinagoga Sefard pe Blanarilor No10, exact in spatele Sinagogii de pe Constitutiei.
Sinagoga Sefard apare pe harta 1934, a fost si scoala evreiasca pt copii mici. In ultimele decenii in cladire a functionat si un depozit de mobila parca. Acum e parasita daca nu ma insel. Practic mai nimeni nu stie de ea !
karla
07.02.2014 15:55
Scuze...pe Pescarilor No10, Blanarilor e vechea adresa(probabil intrare de pe Blanarilor)
karla
07.02.2014 15:57
F.Frumos articolul.Felicitari D-nei Andra Marinescu pt.articol si FELICITARI ITMR Filiala Sibiu .
Cei decedati sunt sibieni iar noi cei de azi avam datoria
sa ingrijim si sa respectam pe cei plecati in vesnicie.
Trebuie ca toate monumentele ce tin de trecutul cetatii sa
fie cunoscute si ingrijite de cei de azi pentru cei de maine.
SIBIANUL
08.02.2014 15:53
Consilierul local LERNER HELMUT...mai este in slujba
daca da,rugam Tribuna sa-i ia un interviu
Badea Balan
08.02.2014 22:59
evreii merita respectul nostru
cimitirul evreiesc monument istoric,o idee buna
dara
10.02.2014 13:16
Frumos articol. Monument istoric, un cimitir! Fiti seriosi! Nu am nimica cu evrei, dar de c
Om sarac
11.02.2014 01:11
Greu de intretinut un cimitir parasit. Istoria ne demonstreaza. Prezenta cainilor este degradanta pentru mozaici. O solutie ar fi recuperarea, conservarea si depozitarea urgenta a monumentelor funerare intr -un loc adecvat : curtea sinagogii sau Cimitirul Evreiesc.Acolo ar putea fi obiectul unui studiu cu adevarat doctoral. Evacuarea nu e profanare, ci recuperare ; nu cred ca va trece mult timp pana la aparitia hotilor. Un parc -chiar comemorativ -ar fi potrivit. Nu ar fi o premieta :pe locul vechiului cimitir orasenesc s -a ridicat sediul mayernitatii.
Radu Urdea
11.02.2014 07:39
cu un buldozer bun se rezolva problema
ephraim levi
13.02.2014 08:43
Una din lucrurile de suflet a sibienilor
Gheorghe Parcalaboiu
13.02.2014 10:01
Frumos si neasteptat articol, felicitari. Intr-un oras cu istorie si prezent multicultural, Primaria ar trebui sa aloce fonduri. Oricum, felicitari!
PR
13.02.2014 19:11
merge si cu un buldozer mai de mana a doua
@ 5.15.119.184
14.02.2014 10:11
Din aceeasi categorie
sevis

marquardt

artmania

turboclima

Vacanta Eurotrip
espressor
paltinul
info
Covoare
Licitatie publica

accentmedia