Tribuna
Obezitatea - o boală care poate avea consecinţe grave
Obezitatea - o boală care poate avea consecinţe grave

Obezitatea este la ora actuală cea mai frecventă boală de nutriţie. Aceasta afectează atât ţările dezvoltate cât şi pe cele în curs de dezvoltare, înlocuind ca importanţă alte afecţiuni majore ale secolului trecut cum ar fi malnutriţia şi bolile infecţioase.

Ce este obezitatea?

Obezitatea constă în acumularea de grăsime la nivelul organismului, depăşind cu cel putin 20% din greutatea ideală. Această acumulare de grăsime nu este numai un defect estetic, ea reprezentând şi un risc crescut pentru multe boli grave.

Când apare obezitatea?

Obezitatea poate apărea la orice vârstă, dar important de reţinut este că majoritatea copiilor supraponderali şi obezi devin adulţi obezi. Obezitatea apărută în copilărie şi menţinută la vârsta adultă este mai greu de tratat decât cea apărută la maturitate, prin creşterea numărului de celule adipoase.

Cum se pune diagnosticul?

Deşi obezitatea este o boală "depistabilă cu ochiul liber", cuantificarea ei se impune la consultul medical în orice specialitate. Cea mai des întâlnită formulă de apreciere a greutăţii este indexul masei corporale (IMC - măsurarea grăsimii corporale în funcţie de înălţime şi greutate). O persoană este considerată supraponderală dacă IMC - ul este între 25 şi 29,9 kg/mp şi obeză dacă IMC - ul ei depăşeşte 30 kg/mp. O problemă legată de definirea obezităţii prin folosirea IMC-ului este reprezentată de faptul că nu oferă relaţii despre distribuţia ţesutului adipos.

În funcţie de distribuţia grăsimii există diferite tipuri de obezitate. Cea mai periculoasă este cea abdominală (caracterizată de acumularea de grăsime în jurul abdomenului, unde se află multe organe vitale), datorită factorului de risc metabolic şi cardiovascular independent de greutate. Aceasta este diagnosticată prin măsurarea circumferinţei taliei. O femeie ar trebui să măsoare în talie maxim 80 cm, în timp ce un bărbat ar trebui să aibă circumferinţa taliei de maxim 94 cm. Obezitatea impune o serie de analize pentru evaluarea riscurilor la care este expus pacientul.

Care sunt cauzele?

Cauzele acestei adevărate epidemii de obezitate sunt multiple. Unele dintre ele se datorează schimbărilor de mediu (socio-cultural, economic) peste care se suprapun factorii genetici, făcând astfel dificilă menţinerea unei balanţe energetice echilibrate.

Industralizarea intensă a societăţii în ultimele decenii, în special în ţările în curs de dezvoltare, unde România se regăseşte, a adus de la sine accesul facil la alimente, în special cele hiperca­lorice, bogate în lipide şi zaharuri rafinate. Asociate cu un ritm de viaţă în care sedentarismul este frecvent întâlnit la toate categoriile de vârstă, facilitează dezechilibrarea balanţei energetice a organismului uman, aportul caloric fiind mult crescut faţă de consumul energetic.

Obiceiurile alimentare ale oamenilor s-au modificat mult de-a lungul timpului. Avem astăzi la dispoziţie o largă varietate de alimente, printre care produsele gen fast-food care reprezintă aparent o soluţie comodă prin faptul că nu necesită timp pentru a fi preparate, sunt gustoase şi bogate în calorii. De asemenea, asistăm la dezvoltarea unei adevărate industrii a dulciurilor, care sunt o tentaţie nu doar pentru copii, ci şi pentru adulţi. Mijloacele de transport au înlocuit mersul pe jos, care era cel mai la îndemână mod de a face mişcare.

Stilul alert din viaţa cotidiană duce la creş­terea stresului psiho-social. Unii găsesc în mâncare un refugiu după o zi grea, iar altora stresul le creează chiar tulburări de comportament alimentar. Pentru mulţi, singura masă din zi este cea de seară, de dinainte de culcare.

Aceşti factori contribuie la creşterea numărului de persoane obeze. Pentru rezolvarea problemei este recomandat să se intervină pe toţi aceşti factori de risc, sau pe cât mai mulţi posibili, în sensul corectării lor. Pare simplu, dar în realitate este greu să modifici obiceiurile câştigate de-a lungul timpului, să determini oamenii să renunţe la ceea ce le face plăcere.

Uneori, obezitatea poate avea cauze medi­cale, cum ar fi afecţiunile ce cauzează dereglări hormonale, riscul crescând dacă sunt asociate cu un stil de viaţă nesănătos.

Care sunt complicaţiile?

Obezitatea poate duce la o serie de complicaţii, reprezentând un factor de risc major pentru sănătate. Aceasta poate afecta aproape toate organele, iar persoanele cu grăsime acumulată la nivelul abdomenului au risc mai mare de a dezvolta diferite afecţiuni.

Obezitatea creşte riscul de diabet zaharat, dislipidemie, hipertensiune arterială, infarct miocardic, accident vascular cerebral, litiază biliară, steatoză hepatică, boala de reflux gastro-esofagian, sindrom de apnee în somn, artroze şi unele forme de cancer, etc.

Evaluarea pacientului obez necesită determinări frecvente ale TA (tensiunii arteriale), screening pentru alţi factori de risc reversibili: profilul lipidic, glicemie, probe hepatice şi alte investigaţii recomandate de medic.

Cum putem combate obezitatea?

Alimentaţia trebuie să aibă un aport caloric adecvat, care variază în funcţie de vârstă, sex şi activitatea fizică. Necesarul caloric va fi asigurat prin consumarea tuturor principiilor alimentare, în proporţii adecvate. Toate produsele alimentare comercializate ar trebui să aibă ataşat un tabel cu conţinutul în principii alimentare şi calorii, iar noi, consumatorii, ar trebui să studiem acest tabel.

O alimentaţie bogată în grăsimi mononesa­turate, fibre, vitamine, minerale, anumite legume, fructe, peşte, cereale integrale, ulei de măsline, şi mai redusă în carne roşie, produse lactate, carbohidraţi, grăsimi saturate şi alcool nu numai că scade riscul de apariţie a bolilor cronice, îmbună­tăţind calitatea vieţii, dar poate fi o alternativă în tratamentul obezităţii. Această dietă hipocalorică 1400-1600kcal/zi duce la o scădere semnificativă în greutate.

Obezitatea beneficiază de un tratament multimodal din care pot face parte pe lângă dietă, exerciţii fizice şi terapia medicamentoasă, psihoterapia, chirurgia bariatrică şi chirurgia plastică. Acestea se recomandă în funcţie de stadiul evolutiv şi bolile asociate, personalizată fiecărui pacient în parte.

Dacă sunteţi o persoană obeză şi aţi încercat, pe cont propriu, tot felul de metode de slăbire care nu au dat rezultate, indicat ar fi să cereţi ajutorul specialiştilor. Aceştia vă vor arăta care sunt paşii ce trebuie urmaţi pentru a putea pierde în greutate într-un mod corect şi sănătos. Împreună cu medicul veţi dezvolta un plan de alimentaţie şi un program de exerciţii adaptat nevoilor dumneavoastră.

De asemenea, numai la recomandarea specia­listului puteţi adăuga în dietă anumite medica­mente pentru scăderea în greutate. În funcţie de gradul obezităţii, medicul vă poate sfătui să recurgeţi la o intervenţie chirurgicală, respectiv o operaţie de micşorare a stomacului. Este o intervenţie majoră, iar pacienţii vor trebui să schimbe modul în care mănâncă şi cantitatea de alimente pe care o consumă.

Care sunt beneficiile scăderii ponderale?

Chiar şi o scădere ponderală cu 5-10% din greutatea iniţială în 6-12 luni aduce numeroase beneficii:

  •  scăderea mortalităţii totale cu 20-25%;
  •  scăderea tensiunii arteriale - cu 10 mmHg a tensiunii sistolice şi cu 20 mmHg a celei diastolice;
  • reducerea eficienţei profilului lipidic;
  •  scăderea glicemiei;
  • scade frecvenţa sindromului de apnee în somn;
  •  creşterea calităţii vieţii - situaţia psiholo­gică şi socială se ameliorează.

Este importantă scăderea ponderală treptată. Practica a demonstrat că scăderile ponderale mari în perioade scurte de timp nu sunt recomandate şi nici eficiente în timp, deoarece determină pier­derea de proteine şi scăderea bruscă a ratei metabolismului bazal. Scăderea ponderală constantă pe o perioadă lungă de timp favorizează reducerea rezervelor de ţesut adipos. De aceea se recomandă o scădere ponderală de 0,5-1 kg/săptămână, ceea ce duce la o scădere ponderală în cursul primului an de 10-15% din greutatea iniţială.

De reţinut!

Deşi recunoscută ca un factor de risc pentru sănătate, prevenţia obezităţii rămâne încă un obiectiv greu de atins. În ciuda creşterii alarmante a acestei boli, puţine ţări au la ora actuală programe coerente de management aşa cum sunt, de exemplu, cele pentru diabet sau boli cardio­vasculare.

Stabilirea unor strategii de prevenţie are drept scop lupta împotriva sedentarismului şi a exceselor alimentare.

Kilogramele în plus se acumulează de cele mai multe ori treptat, de aceea este important să vă cântăriţi şi să vă calculaţi regulat indicele de masă corporală. Ideal ar fi să păstraţi un jurnal în care să notaţi ce şi cât mâncaţi, precum şi tipul şi durata exerciţiilor fizice. Acest lucru vă va ajuta să menţineţi un control asupra programului de alimentaţie şi mişcare.

Slăbitul nu este o opţiune în cazul unei persoane obeze, ci este o necesitate pentru menţinerea sănătăţii şi a stării de bine. Ca atare, voinţa de a slăbi este principalul sprijin în cura de slăbire.

Obezitatea are consecinţe atât asupra vieţii sociale, cât şi asupra sănătăţii individului.

Formula IMC= G/I2 (greutate/înălţime la pătrat)






comentarii
0 comentarii

Din aceeasi categorie
sevis



targul de cariere

classic junior

Vacanta Eurotrip
espressor
paltinul
info
turboclima
Licitatie publica

accentmedia