De azi încep protestele sindicale

Protestele sindicaliştilor vor continua după ce reprezentanţii sindicatelor nu au reuşit să ajungă la niciun acord cu premierul Emil Boc în cursul întrevederii de sâmbătă, de la Palatul Victoria, informează Agerpres. Potrivit lui Aurel Cornea, preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învatamânt (FSLI), discuţia cu primul ministru s-a rezumat numai la "promisiuni deşarte sau nici măcar atât, în unele situaţii", iar vicepreşedintele CNSRL Frăţia, Marius Nistor, i-a încurajat pe sindicalişti să participe în număr cât mai mare la mitingurile şi pichetările ce urmează să fie organizate zilele viitoare. "Toate discuţiile de azi (sâmbătă - n.r.) au arătat foarte clar că premierul Emil Boc nu este dispus să cedeze sub nicio formă. Drept urmare, le cerem colegilor noştri, membrii de sindicat, indiferent de confederaţiile din care fac parte, să participe la acţiunile de protest, pentru că în momentul de faţă avem de-a face cu un Guvern care nu va ceda sub nicio formă, un Guvern care nu investeşte sub nicio formă în resursa umană, un Guvern care se consideră puternic având în spatele său o majoritate parlamentară, un Guvern care nu este interesat de ceea ce gândeşte majoritatea populaţiei", a declarat Nistor.
Acţiunile de protest vor începe la nivelul ţării începând de luni, 20 septembrie, sindicatele sperând ca prin acţiuni de protest în cascadă să îşi impună punctul de vedere. Totodată, pe 20 septembrie sindicaliştii din poliţie au anunţat că vor lucra atât cât sunt plătiţi. "Suntem plătiţi cu 75 la sută din salariu, vom lucra pentru 75 la sută. Am informat autorităţile statului că poliţiştii nu vor mai participa la acţiunile de pază din instanţele de judecată , la paza obiectivelor, inclusiv Preşedinţie, Guvern, Procuratură. Ne vom retrage toată logistica pe care lucrăm în secţiile de poliţie, nu vom mai dirija circulaţia şi nu vom mai răspunde decât la apelurile de urgenţă 112'', a declarat Marin Gruia preşedinte al Federaţiei Sindicatului Naţional al Poliţiştilor. Totodată, funcţionarii publici afiliaţi la Sindicatul Naţional al Funcţionarilor Publici, au renunţat la greva anunţată pentru 27 septembrie, pentru a-şi coordona acţiunile cu membrii sindicatului Sed Lex, sindicat din administraţia publică.
În urma discuţiilor de sâmbătă, Marius Nistor a precizat că pe 22 septembrie CNSRL Frăţia va organiza un miting, care va fi urmat de un altul organizat de Federaţia Sindicatelor din Învăţământ Spiru Haret şi de Federaţia Educaţiei Naţionale, pe 5 octombrie, în faţa Palatului Cotroceni. De asemenea Bogdan Hossu, liderul confederaţiei sindicale Cartel Alfa, a precizat că l-a înştiinţat pe primul ministru că "nici nu se pune în discuţie" anularea acţiunilor sindicale din ultima perioadă. "Cetăţenii României trebuie să înţeleagă că neieşirea în stradă înseamnă acceptarea tacită a ceea ce Guvernul propune la ora actuală, indiferent că vorbim de pensie, salariu minim, politică în domeniul Codului Muncii sau politică în domeniul salariilor bugetare. (...) Luni vom începe mitingurile şi pichetările în teritoriu, marţi va fi CNSLR Frăţia cu acţiunea sa, miercuri, joi, vineri vom continua acţiunile, luni, marţi va continua Cartelul şi BNS-ul tocmai ca să punem presiuni atât asupra Parlamentului, cât şi asupra guvernanţilor", a declarat liderul Cartel Alfa.
În ce priveşte salariul minim, sindicaliştii au susţinut că, prin măsurile pe care Guvernul Boc doreşte să le ia, evaziunea fiscală ar creşte simţitor. Preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învatamânt (FSLI), Aurel Cornea, s-a arătat şi el nemulţumit de rezultatul discuţiei cu Emil Boc în ce priveşte legea salarizării unice şi a coeficienţilor de salarizare cu precădere din domeniul educaţional. "Privind legea salarizării unitare, pot să vă spun că am solicitat încă odată primului-ministru să se aşeze serios la masa negocierilor, întrucât coeficienţii acordaţi învăţământului ne situează din nou la finalul grilei de salarizare, în ultima treime. Este un lucru inacceptabil pentru noi. Apoi, când l-am întrebat pe premier ce se întâmplă cu cel de-al treisprezecelea salariu şi cu prima de vacanţă, o întrebare firească în anul 2010, domnia sa a spus că aceasta se va rezolva în funcţie de creşterea economică, or, după cum ştiţi, prognoza pentru anul viitor este de maxim 1,5%, dacă luăm în calcul scăderea de anul ăsta înseamnă că nu avem nicio creştere", a mai spus acesta.
Şi preşedintele Confederaţiei Sindicatelor Democratice din România, Iacob Baciu, s-a declarat nemulţumit de rezultatele discuţiei cu premierul Emil Boc, subliniind că singurele aspecte asupra cărora sindicaliştii au căzut de acord cu premierul au fost cele care "nu implicau bani". "A acceptat tot ce nu implică bani. Întotdeauna au fost refractari în tot ce implică bani. În mod concret, în privinţa salarizării, pe lângă faptul că i-am explicat premierului că salariul minim duce la evaziune fiscală pentru că marea majoritate a angajatorilor plătesc impozit pentru salariul minim şi nu pentru cel real, după o discuţie de aproape o oră nu a acceptat să tranşăm această chestiune, urmând să avem o discuţie şi împreună cu patronatele", a declarat Baciu. Potrivit acestuia, Emil Boc a acceptat modificarea şi corelarea legislaţiei din România cu prevederile Convenţiei internaţionale a muncii. "Toate confederaţiile au cerut, în principal, armonizarea legislaţiei din România cu Convenţia internaţională a muncii, ţinând cont de faptul că mulţi salariaţi români, care sunt lipsiţi de drepturi salariale, câştigă la CEDO după mulţi ani. Premierul s-a angajat că tot ce înseamnă legislaţia muncii, plecând de la legea sindicatelor, legea conflictelor să fie modificat şi corelat cu Convenţia internaţională a muncii. A fost discutată problema inspecţiei muncii. Premierul a fost de acord să modificăm legea care reglementează acest aspect în aşa manieră încât numărul incidentelor de muncă, al bolilor profesionale să fie redus fiindcă altfel vom plăti handicapaţi", a declarat Baciu.
Întrebat dacă subiectul legii sistemului unitar al pensiilor a fost abordat în cadrul discuţiei cu premierul Emil Boc, preşedintele Confederaţiei Sindicatelor Democratice din România a precizat că acesta a amânat subiectul până la pronunţarea deciziei Curţii Constituţionale a României (CCR)..